Acasă Economic FMI a luat la ochi Poşta, Tarom, CFR şi CNH

FMI a luat la ochi Poşta, Tarom, CFR şi CNH

409
DISTRIBUIȚI

Cel puţin 600 angajaţi vor fi disponibilizaţi de la Poştă

Poşta Română va concedia cel puţin 600 de angajaţi până la sfârşitul lunii martie şi va reduce în continuare numărul oficiilor poştale, cu peste 135 unităţi, conform înţelegerii dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) după ultimele negocieri din acest an. Reducerea numărului de oficii poştale va fi efectuată tot în perioada imediat următoare, până la sfârşitul lunii aprilie, relevă scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI. 

În urma acestei reduceri, numărul total al oficiilor poştale va scădea de la 5.835 la sub 5.700 unităţi. Pe parcursul anului trecut, numărul oficiilor poştale a scăzut de la 7.100 la 5.835 unităţi. Guvernul şi FMI au convenit totodată ca termenul în care autorităţile trebuie să găsească un investitor strategic dispus să preia cel puţin 20% din acţiuni la Poşta Română, în urma unei majorări a capitalului social, să fie prelungit cu două luni, până la sfârşitul lunii iunie. În negocierile de la sfârşitul anului trecut, FMI a impus Guvernului să înceapă procedurile de concediere colectivă a angajaţilor din companie, fără ca la acea dată să fie stabilit numărul salariaţilor care vor fi concediaţi. Cu pierderi de 29 milioane euro în 2010, Compania Naţională Poşta Română este controlată în prezent de Ministerul Comunicaţiilor, care deţine 75% din acţiuni, şi de Fondul Proprietatea, cu 25%. 
Un document guvernamental prezentat în toamna anului trecut releva intenţia statului de a-şi reduce participaţia la Poşta Română până la 51% din titluri şi de a găsi un investitor strategic care să preia cel puţin 20% din acţiuni, în urma unei majorări a capitalului social. Fondul Proprietatea şi-ar putea reduce cota de participare la Poşta Română la 15% dacă nu va participa la majorarea capitalului. Investitorul va avea dreptul să propună o echipă care să asigure managementul companiei pe o perioadă de minimum 10 ani. În vara anului trecut, conducerea Poştei Române susţinea că eventualele concedieri vor fi stabilite în urma unei analize, iar preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, ameninţa că peste trei mii de sindicalişti vor ieşi în stradă, nemulţumiţi de eventualele disponibilizări din companie. Prima etapă de reorganizare, derulată anul trecut, nu a presupus concedieri, potrivit companiei. Poşta Română are circa 35.000 de angajaţi. Potrivit datelor ministerului de resort, reprezentanţi ai operatorilor naţionali poştali din Austria, Belgia, Germania, Italia, Marea Britanie şi Suedia şi-au manifestat interesul pentru intrarea în acţionariatul Poştei Române.
 
FMI solicită ca Tarom să restituie Boeing ultimul avion tip 737-800 sau să plătească chirie mai mică
 
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut Guvernului să restituie companiei Boeing ultimul avion tip 737-800, închiriat de Tarom în urmă cu patru ani, sau să reuşească să reducă rata de chirie la nivelul pieţei, procedură care să fie încheiată cel târziu până la sfârşitul lunii martie a acestui an. FMI a mai solicitat ca Tarom să aplice un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de călătorie, a flotei de aeronave şi a structurii de organizare, relevă scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie. Guvernul a primit în schimb acordul FMI pentru a prelungi din nou, cu două luni, termenul de vânzare pe Bursă a 20% din acţiunile deţinute de stat la operatorul aerian. În aceste condiţii, prospectul de vânzare va fi publicat până la sfârşitul lunii mai, iar procedura va fi încheiată până la finele lunii iunie. Înţelegerea iniţială dintre Guvern şi FMI era ca pachetul de acţiuni să fie vândut până la finele anului 2011, urmând ca ulterior, atunci când condiţiile pieţei o vor permite, să fie cedat controlul companiei. În contextul întârzierii procesului de selectare a intermediarului pentru listarea la Bursă, cele două părţi au convenit ca termenul de finalizare a procedurii să fie amânat până la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, termen din nou amânat acum, în urma ultimei misiuni de evaluare. 
La sfârşitul anului 2008, Tarom a închiriat trei avioane Boeing 737-800 Next Generation, pe o perioadă de cinci ani. Prima aeronavă a fost recepţionată la 20 noiembrie 2008, a doua la începutul lunii decembrie 2008, iar a treia în februarie 2009. La sosirea în ţară, aeronavele au fost stropite cu şampanie de conducerea Ministerului Transporturilor şi a companiei Tarom, conducerea operatorului aerian susţinând atunci că avionul are un consum cu până la 50% mai redus faţă de anumite aeronave din flota Tarom astfel că totalul costurilor anuale din exploatare va scădea cu până la 36 milioane dolari. Decizia de a închiria cele trei avioane a făcut parte din planul Tarom de a deţine, până în 2012, o flotă formată din 30 de avioane noi, pentru a-şi creşte cota de piaţă. La acel moment nu au fost prezentate costurile aferente chiriei, dar presa a relatat că acestea se ridică la trei milioane de euro lunar/aeronavă, deşi gradul de ocupare este de sub 30%, la care se adaugă alte milioane de euro pentru asigurarea flotei. Două dintre cele trei aeronave Boeing 737-800 au fost restituite deja, înainte de expirarea perioadei de cinci ani pentru care au fost închiriate, pentru reducerea cheltuielilor, astfel că flota Tarom include în prezent o singură aeronavă de acest tip, la care se mai adaugă patru aeronave Boeing 737-700, patru aeronave Boeing 737-300, patru aeronave Airbus A318-111, şapte aeronave ATR 42-500, două aeronave ATR 72-500 şi o aeronavă Airbus A310-325.
Tarom şi-a redus anul trecut pierderile cu 24,16% faţă de 2010, de la 332,5 milioane lei la 252,18 milioane lei, dar acestea sunt în continuare mai mari faţă rezultatul negativ din 2009, de 234,7 milioane lei. Tarom a fost o companie profitabilă până în 2008, când a trecut pe pierderi cu un rezultat negativ de 6,31 milioane lei. Pentru acest an, Tarom estimează o pierdere de 187,24 milioane lei, care ar urma să scadă la 122,29 milioane lei în 2013 şi 60,58 milioane lei în 2014. Tarom se află pe lista companiilor monitorizate prin acordul cu FMI, precum şi pe lista primelor companii care vor avea manager privat. Un studiu realizat la sfârşitul anului trecut de Banca Mondială relevă că un sfert din cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei pe angajat. Pe lista acestor companii figurează şi Tarom, cu pierderi de 163.000 lei/angajat. Guvernul şi-a revizuit deja drastic în scădere aşteptările legate de suma ce poate fi obţinută din listarea a 20% din acţiunile Tarom, de la minimum 20 milioane euro la cel mult 7,4 milioane euro. 
 
CFR Călători închiriază toate spaţiile publicitare pentru a face rost de bani şi taie din servicii
 
CFR Călători va închiria toate spaţiile publicitare disponibile, pentru a-şi majora în acest an veniturile cu şase procente, şi va încerca să găsească, împreună cu Ministerul Finanţelor, o schemă de reducere a arieratelor cu 300 milioane lei, până la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Măsurile de creştere a veniturilor companiei CFR Călători au fost impuse Guvernului de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi incluse în scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie. Documentul relevă totodată că CFR Călători va angaja un consultant care să stabilească, până la sfârşitul lunii mai, pachetul social minim de servicii care trebuie asigurat populaţiei în raport cu cheltuielile aferente, analiză care să fie urmată imediat de "acţiuni corespunzătoare". Agenţia MEDIAFAX a anunţat, în vara anului trecut, că Guvernul va lua în calcul închiderea unor tronsoane feroviare incluse în pachetul minim social, cu rute pe care în prezent sunt menţinute în circulaţie trenuri de persoane din considerente sociale, dacă veniturile colectate din serviciile prestate nu însumează cel puţin jumătate din nivelul estimat. Reanalizarea necesităţii de menţinere a acestor rute în funcţie de încasări va reprezenta o clauză care va fi introdusă, prin act adiţional, în contractul încheiat de stat cu fiecare operator feroviar de călători, iar gradul de colectare a veniturilor va fi verificat trimestrial. Pachetul minim social cuprinde un număr de trenuri de persoane şi trasee menţinute în funcţiune din considerente sociale şi pentru garantarea liberei circulaţii a persoanelor, chiar dacă din serviciile prestate sunt înregistrate pierderi. O parte dintre aceste trasee sunt operate de către firme private, cu subvenţii plătite de stat. Pachetul minim social este stabilit de către ministerul de resort anual, pentru întreaga reţea de cale ferată. 
CFR Călători se află pe lista companiilor monitorizate de FMI şi la care urmează să fie numit un manager privat, Guvernul urmând să reducă gradul de subvenţionare bugetară a tarifelor de călătorie cu trenul. Operatorul de transport feroviar, care înregistrează plăţi restante de 484 milioane lei, a majorat preţul tarifelor de călătorie la mijlocul lunii august cu 18%, ca parte a strategiei de eficientizare a activităţii. Pentru anul trecut, compania estimează venituri de 2,5 miliarde lei şi cheltuieli în aceeaşi sumă, sperând că nu va înregistra pierderi.
 
FMI solicită Guvernului să înceapă procedurile de lichidare a CNH până la sfârşitul lunii septembrie
 
FMI a solicitat Guvernului să înceapă, până la sfârşitul lunii septembrie, procedurile de lichidare a Companiei Naţionale a Huilei (CNH), după ce activele neviabile vor fi separate de cele considerate valoroase, relevă scrisoarea de intenţie convenită în urma misiunii din ianuarie-februarie. Documentul relevă că Guvernul este obligat să transfere cel târziu în luna februarie către ANAF activele neviabile ale CNH. Scrisoarea mai prevede că minele viabile vor fi "oferite printr-un proces de licitaţie" deschis şi transparent. În toamna anului trecut, Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au convenit ca active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroşeni şi Uricani, aparţinând CNH, să fie transferate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin executare silită, în contul datoriilor bugetare ale companiei. Cele trei exploatări sunt considerate mine neviabile, activele preluate de ANAF urmând să fie transferate la Ministerul Economiei şi închise, până în anul 2018, prin intermediul unei societăţi care urmează să fie înfiinţată. Conform înţelegerii de anul trecut cu FMI, minele considerate viabile ale CNH ar urma să fie incluse în Complexul Energetic Hunedoara, alături de termocentralele Paroşeni şi Mintia. Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari, vor fi privatizate până la sfârşitul acestui an, conform calendarului actual. Compania Naţională a Huilei este inclusă pe lista societăţilor de stat monitorizate de FMI.
Sursa: Mediafax

Comentarii

comentarii