Marți, 18 mai, primarul Timișoare, Dominic Fritz, a prezentat ultimele noutăți în legătură cu proiectul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Invitată a fost și Corina Șuteu, ministru al Culturii în guvernul Cioloș, cea cu a cărei firmă, Insula42, a încheiat primăria contract pentru „restartarea” proiectului și „revitalizarea ecosistemului cultural” al municipiului.
„Comunitatea timișoreană a fost cea care a ținut în viață conceptul, (…) acest concept care în 2016 a convins juriul să ne acorde acest titlu. Am găsit proiectul Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii într-o stare de colaps. Am format o echipă care să îl salveze și am făcut totul pentru resuscitare. Operatorii culturali ar fi meritat mai multă susținere, mai mult profesionalism din partea autorităților și celor cu răspundere. Vreau să asigur membrii Asociației Timișoara 2023 și toți partenerii din proiect de întregul suport al primăriei pentru realizarea programului. Vreau să asigur cetățenii că eu și echipa mea facem tot posibilul ca acest proiect să fie un succes nu doar în 2023, ci în toți anii care vor veni”, a declarat Fritz.
Printre altele, spune Fritz, joi va merge la București împreună cu președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, pentru a discuta pe subiect cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cu secretarul de stat care se ocupă de proiect și cu directorii de instituții subordonate ministerului care au un rol în acesta. Principalul obiectiv al celor doi va fi convingerea ministerului să își numească un reprezentant în Consiliul Director al asociației, astfel încât să existe cvorum și să poată fi numiți și ceilalți, în urma unei adunări generale. În acest moment, din opt locuri în consiliul director, sunt ocupate numai patru.
La minister, alte discuții vor viza acordarea celor 60 de milioane de lei prevăzute pentru acest an. „Baza propunerii noastre este să reclasăm programul și să asigurăm finanțare prin cele două organizații – Centrul de Proiecte și asociația. Avem una de drept public (centrul – n.r.) și una de drept privat (asociația – n.r.). Fiecare are avantaje și dezavantaje, dar vrem să profităm de avantajele fiecăreia. În acest tandem, coerența programului va fi dată de o echipă curatoare, nu există director artistic. Soluția pentru această situație, mai ales că avem puțin timp, este să organizăm un grup cu oameni din domeniul cultural, care să ne ajute să asigurăm coerența și care să participe în acest proces de finanțare”, a explicat Fritz. Alte obiective la București vor fi înaintarea unor recomandări pentru actualizarea OUG 42/2019, care încă prevede anul 2021 drept cel de deținere a titlului, și a OUG 42/1998, cea care organizează finanțările pentru cultură.
În altă ordine de idei, primarul a amintit și de infrastructura culturală aflată în lucru: La MultipleXity, acesta speră ca lucrările să înceapă efectiv în toamnă. La fosta clinică de dermatologie de pe Mărășești, Fritz a dat asigurări că lucrările vor fi gata până în 2023, dorind ca ulterior aici să fie organizat și primul muzeu din țară dedicat minorităților. Cinematograful Victoria ar putea fi finalizat în acest an, în timp ce la Dacia și la Studio vor începe cât de curând. Turnul de apă din Iosefin, dă asigurări primarul, va fi și el gata până în 2023.
Corina Șuteu a preluat cuvântul, spunând că echipa ei a fost recomandată de „competențele de expertiză interdisciplinară extrem de greu de găsit”. Împreună cu fostul ministru, au lucrat și Ioana Radu și Raluca Iacov. Cea mai importantă piedică în fața realizării proiectului, a spus Șuteu, ar fi lipsa timpului. Echipa ei ar putea, de asemenea, să asigure un cadru care să îmbunătățească dialogul interinstituțional. „Trebuie spus că principala constrângere este timpul. Până în 2023 vor trebui luate decizii majore care să poată să aducă lucrurile într-o dinamică funcțională”.
Până acum, măsuri importante propuse de echipa fostei ministre au fost înlocuirea directorului artistic cu un consorțiu care ar duce la „folosirea tuturor resurselor creative pentru ca programul să poată funcționa”. În plus, ar urma să fie actualizat și programul artistic din bidbook cu activitățile deja aflate în desfășurare sau care urmează să înceapă. Totul depinde, însă de autorități, ei fiind cei care decid dacă pun sau nu în aplicare recomandările. În această vară sau la începutul toamnei, a spus fosta ministră, ar putea fi luate și primele măsuri concrete.
Mai apoi, Șuteu a încercat să explice care este rolul comunicării în îndeplinirea tuturor obiectivelor acestui proiect. Totuși, explicațiile acesteia s-au dovedit a fi o recomandare de sprijinire a inițiativelor primarului în legătură cu TM2023. Pe lângă acest lucru, fosta ministră a ținut să dea și lecții jurnaliștilor care „nu întotdeauna își respectă responsabilitatea”.
„Partea de comunicare este tot timpul importantă, dar în acest sens aș vrea să termin prin a spune că, în toate experiențele mele de lucru în administrația din România – pentru că am lucrat și în administrații străine, occidentale –, am tras concluzia că există o responsabilitate foarte mare a presei. Dumneavoastră (jurnaliștii – n.r.) sunteți niște transmițători, mediatori pentru Capitala Culturală. Aș vrea să fac un apel la dumneavoastră să verificați întotdeauna informațiile pe care le transmiteți. Este extrem important în acest moment ca mesajul pe care actorii culturali din Timișoara, consorțiul și noile structuri care vor fi create doresc îl transmită să fie în sprijinul acestei promisiuni pe care a făcut-o domnul primar, legate de proiectul Capitalei Culturale. Absolut toți cetățenii Timișoarei, de fapt, dar în mod special presa are o responsabilitate pe care nu întotdeauna și-o respectă”.
Ulterior, întrebată de jurnaliști dacă poate să explice reproșurile, a adăugat: „Voiam să vă rog să fiți alături de transmiterea mesajelor legate de Capitală. Asta este un lucru extrem de important, pentru că dumneavoastră sunteți legătura pe care o are publicul cu acțiunile pe care le face primăria. A fost pur și simplu o rugăminte legată de experiențele anterioare pe care le-am avut. Unele mesaje pozitive nu au ajuns să își îndeplinească misiunea. Asta-i tot. (…) Este o rugăminte de angajare și de responsabilizare comună a noastră, tuturor, pentru ca lucrurile care sunt comunicate publicului să fie în sensul pozitiv în care dorește în acest moment să se dezvolte Capitala Culturală. Nu a fost un reproș, a fost o constatare de-a lungul experiențelor trecute. În unele cazuri, transmisia mesajului nu este cea intenționată de emițător”.
„Haideți să trecem mai departe” a spus Fritz și așa a și fost.
Reamintim, Ziua de Vest a prezentat, la finalul lunii aprilie, că echipa Corinei Șuteu a încheiat un contract de consultanță pentru Primăria Timișoara, prin Casa de Cultură a Timișoarei, în valoare de 132 000 lei, pentru trei luni. Obiectivele firmei, după cum ne-au spus la acel moment reprezentanții primarului, sunt:
„1.acompanierea procesului de reorganizare și reașezare pe baze de transparență și de accountability a Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii;
- acompanierea procesului de alegere și mandatare a unui director artistic al TM2023 și demararea procesului de reformulare și adaptare a programului cultural al TM2023;
- acompanierea construirii unei strategii de comunicare internă și externă asumată de Primărie și la care sunt cooptați alți parteneri instituționali cheie care să explice necesitatea și pașii procesului de restructurare a ecosistemului TM2023 și a programului cultural către toți actorii culturali și către publicul timișorean, care să ducă la relansarea unei imagini pozitive și a unui discurs constructiv despre TM2023”.
