Marți, 31 ianuarie, INS a publicat datele provizorii privind recensământul din 2022, iar Timișoara a ieșit cu o pierdere de aproape 70.000 de locuitori. Acum, municipiul ar avea o populație de 250.849 de persoane. Prefectului Mihai Ritivoiu (PSD) nu i-a trebuit mult după ce a aflat rezultatul și a atacat primăria. Principalul său argument a fost faptul că municipalitatea nu a găsit destui recenzori.
În aceeași zi, ca urmare a declarațiilor prefectului, primarul Dominic Fritz a oferit și el o replică. Acesta dă vina pe guvern pentru metodologia de organizare a recensământului. Deși INS a oferit publicității cifra de 250.849 drept populație a Timișoarei, Fritz spune că cea „reală” este de 309.000. Încurcătura, consideră edilul, s-a produs în a treia etapă a procedurii, cea de completare a datelor colectate în primele două cu bazele de date din surse administrative. Primarul a comentat și criticile concrete ale prefectului.
„La sfârșitul anului trecut, în bazele de date ale «Evidenței Populației», populația Timișoarei era de 309.000 de locuitori. Deci sunt, în ziua de azi, 309.000 oameni care au domiciliu sau reședință în Timișoara. Poate că, între timp, unii trăiesc altundeva. Știm foarte bine că sunt foarte mulți care nu și-au făcut reședință sau domiciliu, dar care stau în Timișoara. Este evident pentru toată lumea că populația reală în Timișoara este cel puțin la fel de mare ca acum 10 ani. Avem presiune crescută pe infrastructura școlară. Avem aproape în fiecare an 1.000 de elevi în plus. Avem în fiecare an înmatriculări auto în plus. În trafic avem, în afară de București, cele mai mari investiții imobiliare. Pentru toată lumea care trăiește în Timișoara este evident că populația noastră nu a scăzut”, a început primarul.
Fritz recunoaște că după primele două etape – recensământ digital și „din ușă în ușă –, cele la care a contribuit și primăria, au rămas destui timișoreni nerecenzați, însă „confuzia” ar fi produsă, în opinia sa, de cea de-a treia etapă, cea de completarea din baze de date din surse administrative. „S-a făcut această a treia etapă, din surse administrative, și din această etapă reiese această cifra de 251.000 de oameni. Nimeni nu știe care a fost calculul care a stat la baza acestei etape. Eu cer o transparentizare clară a acestor date, cum s-a ajuns de la număr oamenilor care s-au autorecenzat sau care au fost recenzați de către recenzori la această cifră. Știm că în primele etape au fost recenzați 191.000 de oameni. (…) Nu știu ce s-a întâmplat, știu doar că la «Evidența Populației» nu a venit nimeni să ceară baza de date”, și-a explicat Fritz nelămuririle.
Acesta a oferit și un răspuns direct la reproșul lui Ritivoiu: „Vă spun, pentru că știu că ăsta a fost un reproș din partea prefectului – cel care reprezintă politic guvernul, guvernul care a organizat aceste recensământ – este că, într-adevăr, în această etapă în care Primăria Timișoara a ajutat să se facă această recenzare acasă, noi am fost doar instrumentul unui sistem național. Tabletele care ne-au venit de foarte multe ori s-au blocat. Cel mai grav – și am atras atenția atunci! –: a fost o plată unitară pe țară de 7 lei per chestionar. Foarte mulți recenzori au spus că pentru banii ăștia nu merită această muncă. Este clar că undeva prin estul României sau prin sudul României poate este un salariu mai bun. În Timișoara trebuia să avem măcar un salariu (mai mare – n.r.), noi ca primărie să avem voie să plătim mai mult. (…) 100 din 350 de recenzori au renunțat pe parcurs”.
În privința fondurilor primite de oraș în funcție de populație, deși în opinia sa ar fi fost făcute anumite „dezinformări”, Fritz a dat asigurări că nu vor fi schimbări majore. „Banii pe care îi primim din bugetul de stat îi primim prin impozite defalcate din impozitul pe venit. 63% din ce câștigă un timișorean într-o firmă cu sediu în Timișoara ne revine nouă. Asta nu e pe baza unor estimări, e pe baza contractelor de muncă. La fel, pentru elevi primi bani pentru elevii care sunt. Nu ne scad veniturile în urma acestui recensământ!”, a explicat edilul.
Singurele consecințe „reale”, confirmate și de primar, ar urma să fie numai alocările de personal, de exemplu în aparatul de specialitate al primăriei și în cadrul poliției locale. Totuși, Fritz se așteaptă ca intervalele din lege să fie modificate odată cu publicarea rezultatelor de la acest recensământ, având în vedere că „mai toate” orașele mari au înregistrat scăderi de populație.
În final, Fritz a spus că există două posibile concluzii. Prima, că datele „datele (de la recensământ – n.r.) nu valorează absolut nimic”, că „nu suntem cu nimic mai deștepți decât eram înainte” și că „guvernul a eșuat”. A doua, că „avem un UAT care deservește o întreagă zonă metropolitană, iar cifrele oficiale nu corespund cu realitatea economică și socială a acestei zonei metropolitane a cărei centru este Timișoara”.
