Pe 28 aprilie, reprezentanții Primăriei Timișoara anunțau că Gabriel Almăjan câștigase concursul pentru ocuparea funcției de arhitect-șef. Pe 11 mai, primarul Dominic Fritz l-a prezentat și public, cu o săptămână înainte ca acesta să se apuce de lucru. Gabriel Almăjan, originar din Arad, spune că va avea ca „prioritate zero” urgentarea realizării planului urbanistic general al Timișoarei, dar are și alte idei.
„Gabriel Almăjan fost ales de o comisie de concurs externă de primărie, formată din arhitecții-șefi ai județelor Cluj și Timiș și cel al municipiului Reșița, care l-au ales dintre patru candidați. Știe foarte bine Timișoara, a lucrat aici, dar este și urbanist în același timp”, a început primarul Dominic Fritz.
Almăjan a fost prezentat la evenimentul de lansare a strategiei primăriei pentru reabilitarea clădirilor, astfel că a început lăudând inițiativa. „Nu doar clădirile istorice formează acest patrimoniu al orașului, ci și spațiul public. Este foarte important să se înțeleagă rolul meu și al direcție de urbanism, pe care sper să o organizeze astfel încât să ne ocupăm de aceste spații nesigure, nereziliente”, a completat noul arhitect-șef.
La modul general, Almăjan spune că vrea să aducă profesioniști în Direcția de Urbanism și să îmbunătățească dialogul interinstituțional: cu facultatea de arhitectură, cu Ordinul Arhitecților din România (OAR) și cu Registrul Urbaniștilor din România (RUR). „Avem o facultate, avem specialiști în oraș. Până acum nu s-a cultivat acest dialog, dar sper să o facem. Avem semnale pozitive din partea lor. Să implicăm atât specialiști, cât și populația, asta ar însemna administrație participativă, după cum ar defini-o toate documentele europene”. Alte teme de lucru în direcția pe care urmează să o conducă, spune acesta, ar fi digitalizarea, transparentizarea și regândirea unor proceduri interne.
„Este o provocare foarte mare, poate cea mai mare provocare profesională de până acum. (…) Trebuie să recâștigăm respectul de sine în interiorul direcției, dar și respectul celorlalți. Până în 2001, când am terminat, veneam, în cadrul cursurilor, la primărie, ni se părea un loc foarte, foarte frumos. Lumea era respectată, lumea era la începuturi. Astăzi, percepția nu mai este aceeași, aș dori să redevenim ceea ce trebuie să fie o direcție de urbanism într-un oraș ca Timișoara”, a mai declarat Almăjan.
Prioritatea zero a acestuia este urgentarea procedurilor de aprobare a PUG-ul. „Trebuie să avem un PUG care, chiar dacă ulterior, de-a lungul anilor, constatăm că trebuie revizuit. Trebuie să îl avem ca instrument de lucru! Problema este că nu avem o bază de date coordonată. Este foarte greu să lucrezi dacă nu ai arhive corelate, baze de date corelate și se pot face greșeli, intenționat sau nu”. La PUG, ar mai fi de rezolvat niște observații primite de la nivel central, privind elemente precum politicile de dezvoltare stabilite împreună cu Consiliul Județean Timiș sau integrarea cordoanelor de transport. Almăjan a spus că un termen realist de finalizare a PUG-ului ar fi de un an de zile. Fritz este mai optimist și crede că acest lucru s-ar putea realiza până la finalul acestui an.
Întrebat ce îi place și ce nu îi place la Timișoara, noul arhitect-șef a spus: „Văd o schimbare din punct de vedere al atitudinii față de oraș: tinerii au început să cumpere apartamente în clădiri istorice. În anii 2000 – 2005, 2006, 2007 părea că lumea pleacă spre periurban”. Pe de altă parte, acestuia nu îi place „această lipsă de implicare, uneori, în mediu profesional și în societatea civilă”.
Pe termen scurt, ar putea fi încheiată colaborarea cu Facultatea de Arhitectură, spune Almăjan. La fel, tot în următoarea perioadă, s-ar putea opta și pentru „urbanismul tactic”, adică mici intervenții, cu costuri relativ reduse, dar cu impact și eficacitate ridicate.
