Gheorghe Ciuhandu răspunde, cu argumente, la declarațiile lui Nicolae Robu

OBIECTIVE REALIZATE DE ADMINISTRATIA GHEORGHE CIUHANDU

Gheorghe Ciuhandu, fostul primar al Timișoarei, a transmis astăzi un punct de vedere cu privire la declarațiile lui Nicolae Robu.

”Având în vedere ultimele declarații ale lui Nicolae Robu, conform cărora:

• „realizările” sale în cei cinci ani şi jumătate, de când este primar, nu se compară cu ce s-a făcut în 50 de ani înainte de a ajunge dumnealui în funcție;
• în cele patru mandate ale mele ca primar, între 1996 şi 2012, nu s-ar fi realizat nimic pe partea de infrastructură şi de modernizare a oraşului;
• rețelele de apă, canalizare și termoficare ar fi „la pământ”;
• din cauza acestei „stagnări infrastructurale”, mentalitatea timișorenilor ar fi fost „pervertită”, în sensul că se văicăresc, sunt resemnați, sunt neputincioși, se plâng că nu se poate face metrou, că nu se pot aduce formații mari în Timișoara (Metallica, Guns ‘n Roses, AC/DC) etc.,

mă văd nevoit să fac următoarele precizări:

1. „Greaua moștenire” pe care i-am lăsat-o lui Nicolae Robu în 2012, când am decis să nu mai candidez, a constat în 37 de proiecte cu finanțare europeană, între care: reabilitarea centrului istoric, pasajul Michelangelo, reabilitarea malurilor canalului Bega, extindere rețele troleibuz Dumbrăvița și Ghiroda, reabilitarea/modernizarea/echiparea maternității de pe str. Odobescu, reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea liceelor C.D. Loga, Nikolaus Lenau și Calderon, și multe altele. Valoarea totală a proiectelor primite pe tavă de Nicolae Robu de la administrația Ciuhandu a fost de peste 170.000.000 euro. Dl. Robu, în loc să spună „mulțumesc” (sau cel puțin să aibă bunul simț să tacă dacă nu e capabil să recunoască și meritele altora), nu numai că nu a fost în stare să le pună pe toate în aplicare, dar și le-a asumat cu nerușinare pe cele realizate, a tăiat panglici susținând că datorită lui s-au întâmplat toate, că el este cel care modernizează Timișoara „în forță” și alte asemenea minciuni. Un alt aspect de luat în seamă este calitatea proastă a lucrărilor de reabilitare a centrului istoric și a malurilor Begăi sau depășirea termenelor, de care se face responsabilă tocmai administrația lui Nicolae Robu, care a selectat firmele de execuție.

2. În perioada 1996-2012, cât am fost primar al Timișoarei, s-au realizat investiții majore în modernizarea și infrastructura orașului nostru, în mare parte cu finanțări europene, dar s-au elaborat și strategiile de dezvoltare pe termen mediu și lung, Planul Urbanistic General, demarându-se inclusiv campania pentru Capitala Culturală 2021 și punându-se bazele asociației, al cărui inițiator și membru fondator sunt. În 1996, când am preluat primul mandat de primar, Timișoara avea un șomaj de 12% și un buget de 8 milioane RON (în moneda de azi), iar în 2012, când am încheiat ultimul mandat, șomajul era de 1%, iar bugetul orașului de 1 miliard RON. Toate acestea datorită atragerii de investitori privați în perioada 2000-2012, care depășeau 1 miliard de euro investiții directe, Timișoara fiind declarată pol regional de creștere și considerată de Uniunea Europeană a doua regiune metropolitană de dezvoltare a României, după București. O listă a principalelor realizări din mandatele mele de primar, precum și o sinteză a acestora, se găsesc anexate prezentei. Problema pe care Nicolae Robu o are este că cele două pasaje cu care se laudă că le-a lărgit – Jiul și Popa Șapcă, respectiv asfaltările pe care le-a făcut prin oraș, sunt finanțate exclusiv de la bugetul local, deci fără a atrage un euro finanțare europeană, ceea ce arată despre actualul primar că este un prost administrator, care știe doar să cheltuie banii adunați de la timișoreni, fără să profite de contextul european și de finanțările care se pot obține din exterior. Mai mult decât atât, Planul Urbanistic General, care trebuia reînnoit, procedură demarată în 2010 de administrația Ciuhandu, nu a fost finalizat nici până astăzi de administrația Robu, în cei 5 ani jumate de când conduce orașul. Proiectul „zero deșeuri”, care prevedea realizarea unui incinerator ultramodern care ar fi produs energie pentru CET, arzând deșeurile menajere, demarat de administrația Ciuhandu în 2011, a fost îngropat de administrația Robu. Împrumutul de 3 milioane de euro de la KFW pentru reabilitarea clădirilor istorice, a fost și acesta pierdut de administrația Robu. Ca să nu discut de promisiunile pe care Nicolae Robu le-a făcut în campania electorală din 2012 și pe care nu le-a onorat nici până acum: reabilitarea a 200 de blocuri anual, centura și inelele orașului, racordul la autostradă, 5 parcări de mari dimensiuni, stadion ultramodern, sală polivalentă cu 15.000 de locuri, 4 bazine semiolimpice și 1 bazin olimpic, un mare spital etc. şi nici de modul în care a cheltuit milioane de euro din banul public pentru o echipă de fotbal fără rezultate și fără spectatori, pentru vaporașe și microbuze care nu pot circula, pentru reșaparea unor tramvaie care acum se rup în două etc. Din păcate capacitatea managerială a lui Nicolae Robu se vede și acum, când nu a fost in stare să organizeze deszăpezirea orașului, după doua zile de ninsori.

3. În ce privește infrastructura de apă-canal, la nivelul anului 2012, când am plecat din primărie, 99% dintre timișoreni beneficiau de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat și 97% de canalizare, serviciile fiind furnizate de Aquatim. Noua stație de epurare a fost construită în 2011 cu o investiție din fonduri de preaderare ISPA ale Uniunii Europene, valoarea totală a investiției fiind de peste 30 de milioane de euro, iar staţia realizată fiind şi astăzi cea mai modernă din țară. Finanțarea pentru finalizarea completă a sistemului de alimentare cu apă și canalizare a fost obținută tot de administrația Ciuhandu, în 2011, pe fonduri europene de 28 milioane de euro. Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare al Municipiului Timișoara, în vederea conformării la normele de protecție a mediului și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură, a fost contractată în anul 2010, cu finanțare europeană de peste 70 milioane de euro și a fost demarată în anul 2011, de către administrația Ciuhandu, 2/3 din rețeaua de distribuție fiind reabilitată la nivelul anului 2012. Dacă Nicolae Robu se plânge acum de faptul că rețelele de apă, canalizare și termoficare ar fi „la pământ”, atunci înseamnă că nu a fost capabil să gestioneze programele respective, moștenite de la administrația Ciuhandu, și ar trebui să dea socoteală pentru această situație în care a adus orașul. Fac un apel la directorul Aquatim – dl. Ilie Vlaicu și la fostul director Colterm – dl. Pampu să ia atitudine față de afirmațiile lui Nicolae Robu, atât pentru a-și apăra propriul prestigiu, dar și buna colaborare pe care am avut-o cu dânșii, din postura de primar.

4. Din păcate pentru Timișoara, „mentalitatea pervertită” o are Nicolae Robu, care visează la metrou, palmieri, fântâni muzicale, AC/DC și Metallica, în loc să se gândească cum să finalizeze Planul Urbanistic General, cum să atragă fonduri externe, cum să scrie proiecte, cum să rezolve probleme concrete, cum să pregătească Timișoara pentru 2021, ca să nu ne facă de rușine. Preocuparea principală a lui Nicolae Robu se reduce exclusiv la propria imagine, promovându-se pe facebook în mod narcisist, megalomanic și făcând de multe ori prin aceasta subiectul unor știri mondene, ce dăunează de fapt imaginii orașului pe care îl reprezintă și lipsesc de substanță administrația locală. În încheiere îl invit pe Nicolae Robu să își imagineze ce realizări ar fi avut administrația condusă de dumnealui în cei 5 ani și jumătate, de când este primar, dacă în anul 2012 nu ar fi moștenit niciunul din cele 37 de proiecte cu finanțare europeană de la administrația Ciuhandu, și îi adresez o singură întrebare:

Câte proiecte de modernizare / dezvoltare cu finanțare europeană a pornit administrația Robu de la 0, începând din 2012 și până în prezent, pe ce domenii, de ce valoare și în ce stadiu se află derularea acestora ?, spune Gheorghe Ciuhandu.

OBIECTIVE REALIZATE DE ADMINISTRATIA GHEORGHE CIUHANDU

• Legislatura 1996-2000

Dintre obiectivele realizate în cursul acestui mandat merită a se aminti:

• elaborarea Conceptului strategic de dezvoltare economică și socială a zonei Timișoara [5];
• reorganizarea Primăriei (direcțiile Patrimoniu, Urbanism etc.) și informatizarea activității acesteia;
• reorganizarea regiilor autonome (Aquatim, Calor, Transport) și înființarea de societăți comerciale (Retim, Piețe, Drumuri Municipale, Horticultura, Administrarea Domeniului Public);
• abordarea noii ediții a Planului Urbanistic general;
• editarea Monitorului Primăriei Municipiului Timișoara;
• finalizarea etapei I – modernizare rețele apă-canal, cu finanțare BERD (10 milioane USD);
• recepționarea primelor zece fântâni forate în cartiere;
• contractarea unui împrumut de 50 de milioane USD de la BEI cu garanții guvernamentale, pentru înlocuirea a 40 de kilometri linie cale tramvai;
• modernizarea infrastructurii de transport cu tramvaiul pe str. Ștefan cel Mare, str. 3 August 1919, bv. Dragalina și a tramei stradale aferente;
• reluarea construcțiilor de locuințe (zonele Bărnuțiu – Dorobanți, Polonă, Steaua);
• finalizarea și recepționarea lucrărilor la Piața Badea Cârțan;
• noua piață din zona Ion Ionescu de la Brad;
• introducerea sistemului de colectare a deșeurilor prin europubele;
• realizarea iluminatului arhitectural la monumentele orașului (Catedrala Mitropolitană, Domul Catolic, Vicariatul Sârbesc, statuile Sf. Ioan Nepomuk, Sf. Gheorghe, Regele Ferdinand etc.);
• construirea și darea în folosință a Casei Faenza pentru copii cu autism;
• înființarea Centrului de zi “Sf. Nicolae” pentru copiii străzii;
• atribuirea de terenuri pentru veteranii de război;
• refacerea clădirii Liceului Lenau din Piața Unirii (finanțare germană +locală);
• atragerea a aproximativ 300 milioane USD investiții directe cu capital strain [5];
• diminuarea șomajului de la 11% la 9%;
• municipiul Timișoara – distins de Consiliul Europei cu Drapelul de Onoare.

• Legislatura 2000-2004

Dintre obiectivele realizate se evidențiază:

• constituirea Consiliilor Consultative de Cartier (2003);
• finalizarea Planului Urbanistic General (2002);
• elaborarea sistemului zonal informatizat de cadastru (GIS);
• realizarea Parcului Industrial Freidorf;
• finalizarea programului BERD privind modernizarea rețelelor de apă-canal și contorizarea municipiului Timișoara;
• începerea programului ISPA vizând extinderea rețelelor de apă-canal și noua stație de epurare;
• obținerea unei finanțări de 300.000 de guldeni din partea Guvernului Olandei pentru realizarea Studiului de Fezabilitate privind reabilitarea Canalului Bega;
• începerea programului cu finanțare BEI vizând refacerea a 40 km cale de rulare tramvai și modernizarea tramei stradale aferente (50 milioane USD);
• lansarea de obligațiuni municipale (100 miliarde lei) pentru finanțarea investițiilor la drumuri;
• preluarea celor două CET-uri și elaborarea Strategiei de termoficare în colaborare cu Stadtwerk Karlsruhe (finanțare germană);
• înființarea companiei de termoficare COLTERM;
• extinderea rețelei de gaz, cu susținerea de la bugetul local a 70% din costurile de execuție;
• obținerea unui credit nerambursabil german pentru realizarea Pieței de Gros Timișoara (2,55 milioane euro);
• construcțiile de locuințe ANL în zonele Miloia, Câmpului, Istria, Bujorilor.
• preluarea administrării imobilelor din învățământul preșcolar și școlar;
• preluarea a patru spitale;
• preluarea Teatrului German, Teatrului Maghiar și a Filarmonicii Banatul;
• atragerea de noi investiții directe din străinătate (de 4,5 ori mai multe decât media pe țară);
• scăderea șomajului la 4%;
• implementarea programului de debirocratizare “Oraș de cinci stele”, în colaborare cu USAID – modelul Timișoara.

• Legislatura 2004-2008

Dintre obiectivele realizate amintesc:

• înființarea a noi servicii publice: Polița Comunitară (Poliția Locală), Direcția de Mediu, Direcția Fiscală, Direcția de Asistență Socială Comunitară;
• înființarea Centrului de Reabilitare Urbană Timișoara (CRUT) și elaborarea Conceptului integrat de reabilitare prudentă și revitalizare economică a cartierelor istorice ale Timișoarei;
• elaborarea conceptului de reconversie urbană a zonei central a Timișoarei – Timișoara 2020 Overall Vision [13];
• elaborarea Conceptului durabil pentru dezvoltarea infrastructurii de circulație și transport – Vision Timișoara 2030, în colaborare cu Institutul IPA Fraunhofer (Germania) și U.P.T. [12];
• lansarea a două emisiuni de obligațiuni municipale (20 milioane RON și 150 milioane RON) pentru lucrări de modernizare a infrastructurii stradale;
• transformarea Regiei Aquatim în societate comercială și operator regional;
• amenajarea Pieței Traian;
• finalizarea proiectului de modernizare a căii de rulare tramvai (40 km), a tramei stradale aferente și a patru poduri (Mihai Vieazu, Decebal, Dorobanților, Dacilor);
• achiziționarea a 55 de autobuze și 50 de troleibuze noi;
• modernizarea infrastructurii de termoficare;
• darea în folosință a Pieței de Gros (2006);
• finalizarea cantinei de ajutor social și a sistemului de tele-alarmare pentru a persoane vârstnice;
• inaugurarea Grădinii Zoologice reamenajate;
• cosntrucțiile de locuințe în zonele Miloia, Câmpului, str. Ialomița, str. Armoniei;
• reabilitarea de clădiri istorice (Spitalul de Boli Dermato-Venerice, Palatul Culturii, Palatul din Piața Romanilor/Ștefan cel Mare 2);
• preluarea în patrimoniu a Sălii Capitol (sediul Filarmonicii Banatul);
• preluarea în patrimoniu a Sălii Olimpia și a Complexului Sportiv Bega;
• înființarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență (SALVO);
• înființarea Incubatorului de Afaceri și a Centrului de Transfer Tehnologic în Domeniul Software (2004);
• dublarea volumului investițiilor străine;
• scăderea șomajului la aproximativ 1% (2008);
• clasificarea municipiului Timișoara, datorită indicilor administrative, economici și social-culturali, drept orașul românesc cu cel mai mare indice de europenitate (Studiu GEA – Grupul de Economie Aplicată).

• Legislatura 2008-2012

Dintre obiectivele realizate se evidențiază:

• înființarea Asociației de Dezvoltare Inter-Comunitară „Polul de Creștere Timișoara” (2009);
• elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare (PID) a polului de creștere Timișoara;
• elaborarea proiectelor din POR (în valoarea de 70 de milioane de euro), POSMediu (100 de milioane de euro), POSDRU etc.;
• elaborarea noii ediții PUG (în lucru);
• constituirea Asociației de Promovare „Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021”;
• înființarea forumului consultativ pentru dezvoltare (advisory board);
• înființarea de clustere economice (Automotivest și Clusterul Regional de Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor);
• obținerea de finanțări germane (grant și credit KfW) pentru reabilitarea cartierelor istorice Cetate, Fabric, Iosefin (5 milioane euro);
• demararea cu fonduri europene (28 milioane euro) a programului de extindere și modernizare a sistemului de apă și canalizare;
• finalizarea programului ISPA prin realizarea stației de epurare (2011);
• realizarea inelului IV de circulație, între Calea Bogdăneștilor și Pădurea Verde;
• realizarea a XXX kilometri de piste pentru bicicliști;
• reabilitarea pasajului de cale ferată din Calea Șagului;
• modernizarea străzii Văcărescu (etapa I), cu fonduri europene;
• începerea modernizării străzii Cloșca cu fonduri europene;
• începerea lucrărilor la infrastructura regională de afaceri și inovare în sectorul ITC din str. Circumvalațiunii 2, cu fonduri europene;
• finalizarea parkingului din Piața 700;
• înființarea Societății Metropolitane de Transport Public (SMTP);
• achiziționarea a 30 de autobuze noi, articulate;
• demararea cu fonduri europene (72 de milioane de euro) a programului de retehnologizare a sistemului centralizat de termoficare din Timișoara;
• reabilitarea termică a 80 de blocuri;
• realizarea iluminatului arhitectural al podurilor reabilitate și al bisericilor;
• extinderea Grădinii Zoologice;
• realizarea parcurilor din zonele Zurich, Uzinei, Adolescenților, Bucovina și reabilitarea parcurilor Copiilor, Rozelor (fonduri europene), Regina Maria, Doina, Bihor etc.;
• inaugurarea Aleii Personalităților din Parcul Scudier (2009);
• realizarea Stației de sortare a deșeurilor (2010);
• generalizarea colectării selective (duale) a deșeurilor în municipiul Timișoara;
• realizarea, împreună cu CJT, a depozitului ecologic zonal de la Ghizela;
• reabilitarea și modernizarea Pieței Badea Cârțan;
• realizarea Pieței Văcărescu (finalizată în noiembrie 2012);
• extinderea Pieței de Gros cu fonduri europene;
• deschiderea primului Club pentru Pensionari;
• finalizarea construcțiilor de locuințe din zonele Miloia și Armoniei, concesionarea de terenuri pentru locuințe în str. Ulpia Traiană (Legea 15);
• reorganizarea spitalelor din subordinea municipalității; revenirea investiției Spital Municipal la Ministerul Sănătății pentru realizarea Institutului Oncologic;
• finalizarea cu fonduri europene a ambulatoriilor de la Clinica Maxilo-Facială și de la Spitalul Victor Babeș;
• reabilitarea și modernizarea Complexului Sportiv Bega;
• realizarea aqualand-ului de la Ștrandul Tineretului cu fonduri private;
• inaugurarea Sălii 2 ca sală-studio a Teatrului Național Timișoara;
• realizarea Fabricii de decoruri din Parcul Industrial Freidorf;
• refacerea Bastionului Terezia cu fonduri europene;
• reabilitări de clădiri istorice (Piața Unirii, str. T. Cipariu 1, str. G. Coșbuc 1 etc.) din cartierele Cetate, Fabric, Iosefin (finanțare germană);
• inaugurarea noilor sedii ale Direcției Fiscale, Direcției Poliției Locale, Direcției de Evidență a Populației și Casei Căsătoriilor.

Comentarii

comentarii