Operațiunea destinată reparării barajului trezește dispute legislative și de protecție a mediului
GEC Nera continuă să susțină că la golirea lacului de acumulare de la barajul Gozna nu s-a respectat legislaţia în vigoare. Cunoscutul ONG cărășean de protecție a mediului, Grupul Ecologic de Colaborare Nera, îşi exprimă protestul faţă de modul cum s-a realizat golirea lacului de acumulare de la barajul Gozna, eveniment care a cauzat moartea unei importante cantităţi de peşte din fondul piscicol natural. Golirea lacului s-a făcut, susțin cei de la GEC Nera, fără respectarea Legii 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura care la art. 49 (1), al. c prevede că “Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate să amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare”. Din informaţiile pe care GEC Nera le deţine, în cazul barajului de la Gozna nu a fost constatată situaţia de forţă majoră, caz în care legea admite sacrificarea faunei piscicole, susține Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera. Pe de altă parte, reprezentanții CEZ România, grupul ceh care deține sistemul hidroenergetic reșițean, susțin că s-au respectat prevederile legale, la lucrările de reparaţii ale lacului de acumulare Gozna. Afirmația a fost făcută de Daniel Răduţ, directorul TMK Hidroenergy Power. Mii de peşti morţi au fost găsiţi în Lacul de acumulare Gozna, după ce compania care îl deţine a decis golirea acestuia, pentru reparaţii. Peştii au murit din cauza mâlului de pe fundul lacului, spre bucuria multor localnici din zona Văliugului, care şi-au umplut sacii şi mai apoi congelatoarele, dar şi spre dezamăgirea altora. Proprietarul lacului, Grupul CEZ în România spune, însă, că a acţionat responsabil şi s-a conformat tuturor prevederilor legislative în vigoare, în exploatarea sistemului hidroenergetic de la nord de Reşiţa, încă de la preluarea operaţională a acestuia, în mai 2011, şi a avut şi toate avizele necesare. Începând cu luna septembrie, compania a derulat lucrările de refacere a măştii metalice a barajului Gozna, impuse de Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor din Ministerul Mediului, respectând restricţiile şi prevederile autorităţilor competente în domeniu. Aceste lucrări au ca obiectiv principal siguranţa amenajării hidrotehnice şi a populaţiei, după cum susţin reprezentanţii Grupului CEZ.
Nu exista alternativă
Potrivit directorului TMK Hidroenergy Power, Daniel Răduţ, lucrările sunt derulate în două etape, respectiv vopsirea blindajului metalic al barajului, în prima etapă, unde, de altfel, nu au apărut probleme cu mortalitatea piscicolă, şi montarea cablurilor de manevră ale grătarelor şi conductelor aferente golirii de fund şi repararea stavilei plane cu care este echipat deversorul frontal, în cea de-a doua etapă, atunci când s-au ivit problemele cu moartea peştilor. „Aceste intervenţii sunt esenţiale pentru siguranţa în exploatarea barajului şi, implicit, a populaţiei din zonele de aval, în speţă Văliug şi Reşiţa, având în vedere că barajul a fost dat în folosinţă în anul 1953, iar ultima intervenţie de reparaţie majoră este înregistrată în 1991. Lucrările impuse de Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor pot fi realizate exclusiv cu condiţia golirii lacului Gozna”, a explicat luni, într-o conferinţă de presă, Daniel Răduţ. Conducerea companiei spune că această golire s-a făcut treptat şi lent, tocmai pentru protejarea ecosistemului aferent lacului, deşi această măsură a însemnat prelungirea duratei lucrărilor şi a costurilor aferente pentru companie. La rândul său, prof. univ. dr. Michael Ion a precizat că Lacul Gozna are o înălţime de 48 metri, un deversor şi o mască de oţel-cupru. „Rolul cel mai important al unui baraj este de a feri populaţia aflată în aval de inundaţii. Este regretabil ceea ce s-a întâmplat, dar nu se putea altfel. Barajul trebuie, înainte de toate, să fie în siguranţă, ceea ce înseamnă că această mască de oţel-cupru trebuie vopsită. De asemenea, la golirile de fund există nişte grătare care trebuie trase cu cabluri, dar care, din cauza vechimii s-au uzat, iar acestea trebuie schimbate”, a afirmat Michael Ion. Tot pentru siguranţa populaţiei şi a rezervei de apă a municipiului Reşiţa, apa evacuată din lacul Gozna a fost stocată în barajele din aval, Breazova şi Secu, urmând ca lacul să fie reumplut o dată cu finalizarea lucrărilor impuse. Mai mult decât atât, Grupul CEZ în România subliniază că acest lac nu a fost conceput pentru exploatare piscicolă, ci exclusiv pentru exploatare hidroenergetică, alimentare cu apă potabilă şi industrială a municipiului Reşiţa şi atenuarea undelor de viitură. Prezent la întâlnirea cu presa a fost şi primarul comunei Văliug, Sorin Blaga. Acesta a declarat că pierderea nu este foarte însemnată, având în vedere că lacul nu mai avea păstrăv, ci doar clean. În plus, comuna Văliug trăieşte din turismul de pe acest lac, deoarece aduce bani comunităţii. Şi preşedintele Asociaţiei Operatorilor Locali de Turism, Ioan Popa, este de acord că aceste lucrări erau neapărat necesare. „Lucrările trebuia să fie făcute, chiar dacă acesta este costul plătit, respectiv moartea câtorva mii de peşti. Cei de la Mediu ar trebui să fie mai preocupaţi de faptul că în staţiunea Crivaia nu există canalizare, deşi sunt circa 700 de locuri de cazare, iar dejecţiile rezultate se revarsă în lac”, a precizat Ioan Popa.
