• A declarat, la Lugoj, Marius Martinescu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor
În tentativa de a aplica „standardizarea costurilor în teritoriu”, cerută de Fondul Monetar internaţional (FMI), guvernul a luat o serie de măsuri organizatorice care să reducă cheltuielile cu personalul, bunurile şi serviciile din administraţia publică. Într-o conferinţă de presă, susţinută la Lugoj, Marius Martinescu (foto), secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, a explicat aceste măsuri, precizând că guvernul doreşte descentralizarea administraţiei publice. „În primul rând, guvernul doreşte, conform programului de guvernare, descentralizarea administraţiei publice şi, astfel, o serie de competenţe şi responsabilităţi, prin transferarea unor activităţi din aparatul local către primării şi consilii judeţene, vor însemna gestionarea mult mai atentă a banilor publici, cu rezultate mai bune, spre interesul cetăţenilor. Fiindcă, în acest fel, chiar dacă prin preluarea gestionării unor noi activităţi (şcoli, spitale, sport, cultură), primăriile şi consiliile judeţene vor primi şi alocaţii de la stat, iar într-un timp relativ scurt Guvernul va face economii însemnate. Iar aceşti bani se doreşte a fi direcţionaţi în investiţii, de exemplu în construcţia de drumuri şi a locuinţelor pentru tineri. În Ministerul Administraţiei şi Internelor, de mai mult timp analizăm situaţiile financiare la nivel de primării şi consilii judeţene. Primăriile, în afara veniturilor proprii, din impozite şi taxe locale, primesc de la stat sume defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din TVA. Din toate aceste venituri, 15% sunt veniturile proprii din impozite şi taxe, iar 85% sunt veniturile de la stat. Din cheltuielile unei primării, 60% sunt cheltuielile cu personalul, bunurile şi serviciile şi doar 17% sunt cheltuielile cu investiţiile. Este, cred, o realitate gravă, fiindcă, continuând în acest fel, este clar că investiţiile vor fi mereu foarte puţine şi mereu pe ultimul loc ca preocupare locală. Din analiza făcută s-au mai constatat şi alte lucruri grave. Din totalul de 217 oraşe şi 2857 de comune, cu grad de colectare a veniturilor proprii mai mic de 50% sunt un număr de 154, iar cu grad de colectare mai mic de 70% sunt 628. este clar că aceste localităţi trăiesc , putem spune, din banii de la Guvern, de la stat, nemaiputându-se vorbi de investiţii. De asemenea, s-a observat că în unele din aceste primării există un număr mare de salariaţi şi luxul este la el acasă. Iar atunci când nu eşti în stare să îţi încasezi veniturile proprii, cheltuirea banilor în acest mod este incorectă. Guvernul doreşte să facă mai eficientă utilizarea sumelor transferate la primării şi va limita utilizarea acestor bani pentru plata salariaţilor şi a bunurilor. Se doreşte ca majoritatea sumelor alocate de guvern să meargă spre investiţiile în plan local – apă, canalizare, drumuri, fie că este vorba de cofinanţări ale proiectelor europene în oraşe şi comune, fie că este vorba de programe naţionale – construcţia de blocuri ANL şi izolarea termică a apartamentelor. Sunt gândite scenarii pentru modificarea atribuirii banilor de la stat care conduc la economii de un miliard de euro/an, bani care să fie utilizaţi exclusiv în investiţii”, a declarat Marius Martinescu.
„La Lugoj, priorităţile ar trebui să fie altele”
Cât priveşte municipiul Lugoj, Marius Martinescu este de părere că nu se vor face reduceri de personal. „În Primăria Lugoj nu cred că se vor face reduceri, fiindcă s-a scurs un an în care nu s-a întâmplat nimic, iar din cele peste 900 de posturi, aproximativ 400 sunt asistenţi personali pentru persoane cu handicap şi îngrijitori pentru persoane vârstnice. Campania pentru alegerile locale a fost de mult şi uitate au fost toate, atât criticile cât şi promisiunile”, a declarat secretarul de stat Marius Martinescu, precizând însă că, în Lugoj, priorităţile ar trebui să fie altele. „Eu cred că priorităţile ar trebui să fie altele. Nu ştiu de ce nu s-a lucrat la alimentarea cu apă de un an de zile, fiindcă banii sunt asiguraţi din anul 2007, prin decizia ministrului Sulfina Barbu. La fel, nu ştiu de ce nu se lucrează la canalizare, unde, de asemenea, sunt asigurate 200 de miliarde de lei din anul 2008, tot de către ministrul mediului. Nu ştiu de ce s-au întrerupt un an lucrările la cele 48 de apartamente din fosta garnizoană militară şi unde 5 miliarde de lei alocaţi de guvern nu se cheltuiesc. S-au oprit şi lucrările la grădiniţa nouă din cartierul Balta Lată. Ar trebui să ne ocupăm mai puţin de schimbarea directorilor în şcoli şi mai mult de investiţii. Singura investiţie la care s-a lucrat într-un ritm bun este construcţia celor două blocuri ANL, cu cele 52 de apartamente, unde ministrul Vasile Blaga a asigurat 10 miliarde de lei la aprobarea bugetului şi sunt sigur că vor fi terminate anul acesta. Doar să reuşească primăria să asigure alimentarea cu apă, energia electrică şi canalizare”, a declarat Marius Martinescu.
