Acasă Economic Guvernul schimbă împărțeala fondurilor UE 2014-2020, după criticile Comisiei Europene

Guvernul schimbă împărțeala fondurilor UE 2014-2020, după criticile Comisiei Europene

327
DISTRIBUIȚI

Guvernul a schimbat propunerile de distribuire a fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020, se arată într-o nouă versiune a Acordului de parteneriat transmisă marți de Ministerul Fondurilor Europene la Bruxelles, în urma criticilor aduse de Comisia Europeană documentului precedent.

În plus, Guvernul îl scoate și pe ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, din banii europeni de la dezvoltare rurală, a declarat, pentru HotNews.ro, ministrul agriculturii, Daniel Constantin.
Pe cele 11 obiective tematice pentru atingerea cărora România vrea să cheltuiască banii europeni pe perioada de programare 2014-2020, alocările s-au modificat față de versiunea oficială transmisa de Guvern la Bruxelles în 31 martie 2014 astfel: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovației: în creștere de la 858.895.370 euro la 1.066.927.655 euro; Îmbunătățirea accesului, a utilizării și calității tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C): rămâne la 531.914.894 euro. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru EMFF): în creștere de la 3.027.474.818 euro la 3.116.885.496 euro; Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele: în creștere de la 3.817.221.925 euro la 3.897.186.097 euro; Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și managementul riscurilor: în creștere de la 1.593.948.204 euro la 2.014.946.099 euro; Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor: în creștere de la 4.632.611.161 euro la 4.971.125.541 euro; Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore: în scădere de la 7.089.910.486 euro la 6.132.463.679 euro; Promovarea ocupării forței de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de muncă: în creștere de la 1.877.085.895 euro la 2.228.599.960 euro; Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și a oricărei discriminări: în scădere de la 3.468.730.141 euro la 3.408.091.244 euro; Investiții în educație, formare profesională și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții: în creștere de la 1.647.211.767 euro la 1.654.073.699 euro; Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă: în scădere de de la 1.034.106.383 euro la 797.021.277 euro; Asistență tehnică: în scădere de la 871.665.951 euro la 799.962.726 euro.
Mare parte, însă, din schimbarea alocărilor este determinată de introducerea banilor din Fondul european Maritim și pentru Pescuit, care nu figurau în versiunea din martie, întrucât nu erau gata regulamentele specifice europene la Bruxelles. Astfel, prin introducerea acestor fonduri, și totalul alocărilor crește ușor, de la 30.450.776.996 euro la 30.619.198.367 euro.
Pe ministere, alocările de fonduri structurale și de coeziune (deci fără banii de la agricultură și dezvoltare rurală) sunt următoarele: 4 programe operaționale cu autorități de management aflate în subordinea MFE: Programul Operațional Infrastructură Mare, 9,41 mld. euro, Programul Operațional Capital Uman, 4,11 mld. euro, Programul Operațional Competitivitate Economică, 1,32 mld. euro, Programul Operațional Asistență Tehnică, 0,21 mld. euro. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va manageria absorbția fondurilor UE prin AM-urile pentru următoarele programe operaționale: Programul Operațional Regional, 6,7 mld. euro, Programul Operațional Capacitate Administrativă, 0,55 mld. euro, Programul de Cooperare Transfrontalieră – 0,45 mld. euro.
În forma veche a Acordului de Parteneriat, Ministerul Dezvoltării primea și rol de organism intermediar pentru gestionarea fondurilor europene de la Programul de dezvoltare rurală, manageriat de Ministerul Agriculturii, însă prevederea a fost eliminată, în urma criticilor Comisiei Europene. În forma actualizată a strategiei fondurilor UE nu se mai face referire la acest organism intermediar din PNDR. “În urma discuțiilor avute, și Ministerul Dezvoltării a renunțat la acel organism intermediar și a fost eliminat. Doar Ministerul Agriculturii va gestiona Programul National de Dezvoltare Rurală”, a declarat, pentru HotNews.ro, ministrul de resort, vicepremierul Daniel Constantin (PC). Influenta ministrului Dezvoltării, vicepremierul PSD Liviu Dragnea, asupra banilor pentru dezvoltare rurală ar fi cuprins circa 1 miliard de euro din PNDR, dacă se menținea schema instituțională propusa inițial de Guvern.
În 4 iunie, Comisia Europeană a criticat Guvernul, în observațiile la Acordul de parteneriat, pentru “dezechilibre” în alocările propuse de Executivul de la București. “Alocarea bugetară propusă reflectă încă dezechilibre, care sunt o sursă de îngrijorări”, atrage atenția Comisia Europeană. În plus, alocarea propusă de România din fondurile UE 2014-2020 “relevă discrepanțe mari între bugetul propus să facă față severelor provocări de competitivitate, în ceea ce privește sprijinul pentru cercetare-dezvoltare, scăzut în comparație cu provocările și obligațiile corespunzătoare ale operatorilor economici și cu promovarea infrastructurilor locale și regionale, care contribuie mai puțin direct la obiectivele Strategiei Europa 2020 sau la recomandările specifice de țară”, considera CE. Și directorul pentru buget din Direcția Generală pentru Dezvoltare Regională (DG Regio) a Comisiei Europene, Vittoria Alliata di Villafranca, a criticat alocările propuse de Guvernul României prin draftul oficial de acord de parteneriat din 31 martie 2014. “Noi consideram ca alocările financiare, fondurile care sunt alocate obiectivelor nu sunt suficient echilibrate. În opinia noastră, ar trebui să fie mai mult pe partea de măsuri sociale și economice. Am dori să vedem mai mult pe partea de sprijin pentru IMM-uri, pentru servicii sociale ca sănătate, educație, pentru cercetare și inovare. Deci toate acestea ar trebui să devină motor pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă. Și am mai dori să vedem alocări mai mici pe infrastructura locală, în special în transport. Credem că în domeniul infrastructurii, mediul ar trebui privilegiat, pentru conformarea la acquis”, a spus oficialul european.
Funcționarii europeni au atras atenția și asupra neîndeplinirii condiționalităților ex-ante, referitoare la o serie întreaga de măsuri și strategii naționale sectoriale, cum sunt cele privind prevenirea fraudei în achizițiile publice sau Master Planul General pentru Transport. Și în noua versiune a Acordului de parteneriat, prezentată marți de Ministerul Fondurilor Europene, apare o listă întreagă de condiționalități ex-ante neîndeplinite de România, pentru care Guvernul se angajează că le va duce la bun sfârșit pentru a nu afecta absorbția fondurilor UE de către România pe perioada 2014-2020.

Comentarii

comentarii