Creştinătatea ortodoxă prăznuieşte duminică cea mai mare sărbătoare, Învierea Domnului Iisus Hristos.
“Lumina Învierii este mai presus de lumina soarelui, iar dacă lumina soarelui se va sfârşi, lumina Învierii va rămâne veşnic. Această lumină rămâne mărturie în veşnicie că Cel Ce a spus despre Sine: „Eu sunt Lumina lumii“ (Ioan 8, 12) a biruit întunericul în care zăcea omul în urma căderii în păcat. Păcatul a coborât lumea în întuneric şi a stins lumina din univers. Hristos a venit în lume ca să alunge păcatul din inima omului şi să facă loc luminii Învierii. Astfel, omul poate să se bucure în veşnicie de darul Învierii lui Hristos” (fragment din Pastorala ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului).
Până la Sfânta Înviere mai avem câteva zile deosebite, pentru că suntem în Săptămâna Patimilor, a deniilor.
După Denia celor 12 Evanghelii de joi, când am văzut smerenia Mântuitorului, care le-a spălat picioarele ucenicilor Săi, după care a fost vândut şi judecat, Vinerea Mare vine cu post aspru, la Denia Prohodului, creştinii participând sufleteşte la înmormântarea lui Hristos, Care va Învia peste trei zile.
În tradiţia populară se spune că ouăle nu se vopsesc vineri, aceasta fiind ziua în care roşu a fost doar sângele Mântuitorului răstignit. În Vinerea Neagra nu se coace nimic, pentru a nu arde mâinile Preacuratei Maici. Nu se coase, ca să nu orbim şi nu fierbem nimic, să nu o supărăm pe Sfânta Vineri.
Batrânii mai spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşti trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşti, pregăteşte-te de nuntă. Tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apă dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu; astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii.
