.jpg)
“Nu este bun deloc acest cod. Lupta continuă, fiindcă este un vid legislativ, lipseşte un cadru legal care să reglementeze comportamentul de piaţă al supermarket-urilor”, a declarat Viorel Matei (foto), preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România.
Taxa de raft, taxa de promoţie, taxa de vizibilitate, taxa de… etc. reprezintă motive mai mult sau mai puţin justificate pe care marile hypermarket-uri le impun producătorilor de produse agroalimentare din ţara noastră, pentru a le goli buzunarele de bani. Monopolul acestor supermagazine era şi mai este distrugător. Fermierii muncesc aproape degeaba, iar micile magazine alimentare din colţul străzii sau de cartier au dat faliment, din cauza concurenţei neloiale. Deşi nemulţumirile şi tensiunile mocneau de ani de zile, numai în 2007 autorităţile s-au sesizat, după rebeliunea agricultorilor. “Suntem exploataţi ca şi sclavii de aceste hypermarketuri”, au strigat în gura mare oamenii. Răcnetul a fost atât de puternic, încât a fost auzit până la Bruxelles. Toată presa s-a alăturat rebeliunii producătorilor de produse agroalimentare.
Lupta continuă
Astfel, Parlamentul European a adoptat, în 10 octombrie 2007, declaraţia asupra investigării şi remedierii abuzului de putere al lanţurilor de supermarket-uri care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Uniunii Europene. Întrucât în România aspectele semnalate de Parlamentul European au fost considerate acute, la cererea partenerilor sociali, Parlamentul României a mandatat, prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 13-17 martie 2008, Comisia pentru Politica Economică, Reformă şi Privatizare din Camera Deputaţilor să investigheze acuzele de concurenţă neloială şi practică monopolistă realizate de supermarket-uri. În urma negocierilor purtate la Ministerul Agriculturii, între furnizori şi comercianţi, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Consiliului Concurenţei, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, în data de 2 iulie 2008, a fost semnat Codul de Bune Practici la sediul MAPDR, după mai multe luni de negocieri dintre producători şi hypermarketuri. Din păcate, acest Cod de Bune Practici nu i-a mulţumit absolut defel pe producători, dimpotrivă, i-a nemulţumit şi mai mult, iar lupta dintre ei şi supermarket-uri continuă cu mai mare înverşunare.
Marea problemă
“Nu este bun deloc acest cod. Lupta continuă, fiindcă este un vid legislativ care să reglementeze comportamentul de piaţă al supermarket-urilor. Deocamdată, încă se mai lucrează pentru a se ajunge la un numitor comun, iar singura soluţie este să se aplice legislaţia cum s-a aplicat în celelalte ţări ale Uniunii Europene. Pe acest vid legislativ, supermerket-urile îşi impun regulile de piaţă fără a da drept de replică producătorilor. Asta e marea problemă”, a declarat Viorel Matei (foto), preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.
În Comisia pentru Industrii şi Servicii există propunerea de modificare a OUG nr. 99/2000, privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi proiectul de ordonanţă privind comercializarea produselor agroalimentare. Comisia pentru Industrii şi Servicii, întrunită de curând în plen, a hotărât înfiinţarea unei comisii de mediere a celor două texte de acte normative. În paralel, în Camera Deputaţilor, există un proiect de lege care a fost supus plenului, la sfârşitul lunii iulie, însă, neexistând cvorumul necesar, acesta va fi supus aprobării plenului într-o şedinţă ulterioară. Ministerul Agriculturii a transmis că întreprinde toate măsurile legale astfel încât să fie eliminate practicile de concurenţă neloială şi de monopol ale supermarketurilor. “Nu cumva supermarketurile să aibă grupuri de influenţă mai puternice decât ar trebui, fiindcă o lege, de cele mai multe ori, este influenţată de aceste grupuri de influenţă”, a spus Matei.
