O întrebare care n-ar trebui, poate, să fie retorică. Una dintre cotiturile economice pe care ar fi urmat să le înregistreze Reșița în ultimii ani a fost, fără nici un dubiu, Parcul Industrial din Valea Țerovei. Acesta a fost realizat printr-un program PHARE, costurile fiind destul de ridicate. Peste 10,5 milioane de euro a fost întreaga investiţie din care, peste patru milioane este suma cu care a contribuit Consiliul Local al Municipiul Reşiţa. Ideea era ca zona să atragă imediat investitori, atât autohtoni, cât și străini, care să suplinească deficitul de investiții în orașul de pe Bârzava și drumul închis care înseamnă monoindustrialismul municipiului. Un alt proiect, care a costat bugetul primăriei Reșița nu mai puţin de 7,5 milioane de lei pentru lucrări de decopertare și îndreptare, s-a derulat pe un teren de la marginea municipiului, pe care ar fi urmat sa se amenajeze un parc industrial, la km 7 – Calea Caransebeșului. La câteva luni de la demararea activității, lucrările au fost sistate, întrucât au apărut trei persoane care și-au revendicat dreptul de proprietate asupra câtorva parcele, aflate chiar în mijlocul viitorului parc industrial. Procesele în instanță pentru stabilirea proprietății au blocat, evident, lucrările. De fapt, am putea remarca faptul că ambele proiecte au dat rezultate nemulțumitoare, pentru că nici pe Valea Țerovei, unde parcul este gata, dotat cu toate utilitățile, nu sunt încă investitori de calibru. Cu toate acestea, Reșița, capitala Banatului Montan, a căpătat o față mai dinamică în ultimii zece ani datorită marilor magazine ale retailerilor apărute în cascadă. Lanțuri precum Artima, Carrefour, Plus, Spar, Kaufland, Dedeman, dar și modernizarea magazinului central din municipiu, Nera, au lansat orașul pe orbita unui fel de modernism. Cu toate acestea, fenomenul economic s-a bazat și se bazează pe comerț și nu pe producție. Cât despre estetismul unui oraș precum Reșița, el abia acum a început să prindă un oarecare contur, în ultimii doi-trei ani, atunci când a început anveloparea privată a blocurilor de locuințe, dar și o redesenare și o refacere din temelii a parcurilor. Rămân însă în suferință drumurile, cu toate eforturile din ultimele luni ale primăriei, care nu poate decât să efectueze anumite reparații, în condițiile în care cei de la Compania de Drumuri Naționale au renunțat la amenajarea câtorva artere rutiere vitale, care intră în oraș sau traversează municipiul. “Reșița are o problemă serioasă în ce privește confortul urban, ne spune Octavian Sămânță, arhitect. Există o nepermisă prelungire a finalizării Planului Urbanistic General, care s-a împotmolit în prezent la București. Studiul de trafic a durat și el la fel de mult. Toate aceste lucruri și, desigur, lipsa unei viziuni de ansamblu, fac ca Reșița să nu fie unul dintre orașele care se pot lăuda cu o estetică urbană deosebită. Nu o ajută nici amplasarea geografică. Dincolo de impedimente, în opinia mea, Reșița ar trebui să poarte o mai pronunțată amprentă a tradiției industriale, în sensul ei cultural, artistic, muzeistic, dacă vreți.”
