Acasă Actualitate În 17 ani, Gheorghe Bunta, de la Stațiunea Lovrin, a creat 9...

În 17 ani, Gheorghe Bunta, de la Stațiunea Lovrin, a creat 9 soiuri de grâu. Unul este înscris în Catalogul UE

2335
DISTRIBUIȚI

ing. Gheorghe Bunta grauIng. Gheorghe Bunta este cercetător principal gradul I la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, județul Timiș, fost angajat al Stațiunii Agricole Oradea și absolvent al Institutului Agronomic de la Timișoara, în 1980.

Un soi se omologhează dacă este extraordinar
Până acum, el a reușit să creeze nouă linii (soiuri) de grâu, dintre care, unul, Crișana, este omologat și intrat în producția de sămânță de mai mulți ani, unul este în curs de testare la ISTIS, iar alte șapte sunt în așteptare. “În domeniul ameliorării grâului și porumbului, competiția este extrem de puternică. Se omologhează un soi doar dacă este extraordinar”, spune Bunta. După 17 ani de cercetare, Bunta a reușit să înregistreze primul soi de grâu de toamnă, Crișana, după ce l-a creat, în 2004, la SCDA Oradea, iar în 2008, l-a și brevetat. Acum soiul se află în patrimoniul Stațiunii Lovrin. Este un produs protejat și înregistrat în catalogul oficial al Uniunii Europene și se poate cultiva oriunde în UE. Crișana a fost suspus inclusiv testatului DUS (instinctivitate, uniformitate și stabilitate)  în Cehia, fiindcă în România nu se puteau face asemenea teste în acea perioada. Soiul corespunde din toate punctele de vedere standardelor UE și a fost creat în principal pentru zona colinară și de deal pentru întreaga țară. Produsul este înregistrat în grupa AII, ca și soi ameliorator, în ceea ce privește calitățile de morărit și panificație. În amestec cu soiurile inferioare, le ridică imediat calitățile, prin cupajare, și devin panificabile. Fiindcă nimeni nu este perfect, Crișana are și unele deficiențe. Talia este  înaltă, de aceea trebuie aplicate unele tratamente pentru a o mai reduce și a-i diminua riscul de a cădea. De asemenea are o anumită sensibilitate la fuzarioză, în perioada înfloritului. Una dintre calitățile excepționale pentru care a și fost omologat Crișana este capacitatea lui de a tolera ph-ul scăzut al solului și suportă toxicitatea ionilor de aluminiu din terenurile acide. “Este primul și deocamdată singurul soi românesc care are aceste însușiri. De aceea este recomandat pentru zonele de deal cu ph-ul scăzut, unde are loc blocarea fosforului de către aluminiu. Crișana are capacitatea de a prelua fosforului din terenurile greu solubile. Are un sistem raticular foarte bine dezvoltat, tocmai pentru a explora solurile sărace în căutarea elementelor nutritive. Are frunzele și teaca acoperite intens cu pruină ceea ce îi conferă și rezistentă la secetă și arșiță atmosferică”, explică ing. Bunta.

Noul soi – mai precoce cu 5 zile
Stațiunea Oradea se află într-o stare foarte critică. De aceea din toamna anului 2016, producerea de sămânță din soiul Crișana a fost mutată la stațiunea din Lovrin, care este și noul deținător. Bunta spune că ANAF a venit și a executat stațiunea din Oradea, i-a scos la licitație utilajele și stația de semințe. Au mai rămas clădirile. S-a pierdut și cea mai mare parte din pământ prin revendicări. Noua linie (soi) creată de ing. Bunta a fost înaintată pentru testare tot în numele Stațiunii Lovrin și are șanse mari de a fi înregistrată de ISTIS. “A fost demarată deja producerea de sămânță, în ideea în care se va omologa ca și soi să dispunem de primele cantități. Are un cod, iar la omologare i se va atribui numele”, a declarat Bunta. Crișana a fost obținut dintr-un soi românesc, Fundulea 4, pe care l-a încrucișat cu un soi vechi american, Atlas 66, care avea capacitatea de a tolera ionii de aluminiu din sol și calități superioare de panificație. Din combinarea celor doi a rezultat Crișana. Apoi, în ideea de a-l îmbunătăți, Bunta l-a încrucișat cu alte soiuri românești. Astfel, prin noul soi, aflat în omologare, el a reușit să îi reducă talia cu 10 cm, nu se mai pune problema sensibilității la cădere, l-a făcut și mai precoce cu 4 -5 zile față de Crișana, ceea ce îi oferă o rezistență superioară la secetă și are potențial productiv net-superior, cu 15-20 mai mult. Calitățile de panificație au fost păstrate la nouă linie, intrând în grupa genotipurilor superioare calitativ și este mai timpuriu rezistând mai bine la seceta care se instalează pe la mijlocul lunii iunie. O altă calitate este mărimea bobului, care este foarte mare, peste 50 de grame, masa 1.000 de boabe. “Are șanse reale de a fi omologat. Are și capacitate de producție mare. S-au obținut 9.064 kg la ha la Satu Mare”, explică cercetătorul.

Comentarii

comentarii