Un consilier local din Timişoara este îngrijorat de înmulţirea localurilor cu jocuri de noroc şi a caselor de amanet în oraş. Conform consilierului Constantin Sandu (PDL), aceste localuri „nu sunt sănătoase pentru viaţa socială a oraşului”. Prin urmare, consilierul a făcut o interpelare în consiliul local. Nu ştie sigur ce anume se poate face, dar trage un semnal de alarmă.
„Numărul localurilor pentru jocuri de noroc şi al caselor de amanet a crescut de-a lungul timpului. Mi-a dat de gândit asupra unei sănătăţi sociale a oraşului, pentru că e bine de ştiut că cu cât gradul de sărăcire a populaţiei este mai mare, cu atât tendinţa de apela la jocuri de noroc, la soluţii din acestea extreme este mai mare. Din păcate, se întâmplă ca persoanele care au venituri foarte reduse şi sunt în probleme financiare să joace şi puţinii bani pe care-i au, în speranţa unor câştiguri. Nu este normal, nu este o situaţie care să ne încurajeze sau să ne dea speranţe de mai bine. Nu aceasta este soluţia. Ele sunt legale, funcţionează în virtutea unei legislaţii, dar practic trebuie să vedem în ce măsură acestea influenţează oraşul sau viaţa socială a oraşului”, spune Constantin Sandu.
„Nu mă gândesc la o interzicere”
Consilierul nu am date statistice referitoare la înmulţirea acestor localuri, deşi spune că i-ar fi plăcut să aibă, pentru a vedea cum evoluează lucrurile. Totuşi, acesta îşi aduce aminte că în urmă cu 10 ani a petrecut mai mult timp în judeţele din jurul Bucureştiului şi a fost şocat de numărul de case de amanet. În perioada respectivă, în Timişoara nu exista aşa ceva, spune Sandu. „Chiar eram oarecum mândru de faptul că la noi asemenea chestii sunt destul de rare sau aproape inexistente. Se subînţelegea o altă stare a societăţii de aici la momentul respectiv”, povesteşte consilierul.
În ceea ce priveşte soluţiile, Constantin Sandu este conştient că nu există pârghii legale pentru limitarea numărului unor astfel de localuri. În schimb, propune să se acţioneze asupra cauzei care generază interesul populaţiei pentru jocuri de noroc.
„Cred că este un barometru destul de fin pentru starea unui oraş şi, din câte am observat, este un punct care se situează şi pe agenda unor mari oraşe europene. Probleme similare şi-au pus şi conducerile unor oraşe din vestul Europei, respectiv creşterea numărului acestor tipuri de afacere. Nu mă gândesc la o limitare a lor, la o interzicere sau la a le îngrădi oarecum activitatea. Intenţii concrete nu pot avea. Doar că în mod normal ar trebui să luăm nişte măsuri ca ele să fie mai puţin interesante în mod natural. Asta înseamnă crearea de locuri de muncă, speranţe de câştig. În momentul care populaţia are o certitudine a valorii muncii, a veniturile constante pe care le poate avea, interesul pentru jocuri de noroc scade”, mai spune consilierul.
Consecinţele nefaste ale jocurilor de noroc
Consilierul Constantin Sandu se declară îngrijorat cu privire la consecinţele pe care le poate avea proliferarea unor astfel de activităţi, mai ales în rândul tinerilor. „Bineînţeles, există o oarecare doză de interes pentru jocuri de noroc peste tot în lume, dar nu la nivelul acesta. Pe de altă parte, un foarte mare procent din cei care le frecventează sunt tineri. Legând aceasta cu şomajul în rândul tinerilor, rezultă că acei oameni nu au altceva mai bun de făcut, nu au un loc de muncă şi stau la jocuri. În perspectivă, există pericolul ca de acolo să se creeze probleme mai complicate. Apar datorii, împrumuturi şi de aici până la recuperatori şi tot felul de probleme de genul acesta nu este decât un pas”, încheie consilierul local.
Sociologii îi dau dreptate consilierului… parţial
Despre corelaţia dintre jocurile de noroc, casele de amanet, sărăcie şi infracţionalitate ne-a oferit explicaţii lector dr. Melinda Dincă, prodecan al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.
„În societăţile sărace, acolo unde este un nivel de trai mai scăzut, este o pondere mare a încrederii în jocurile de noroc, în loterii în general. De aici se poate extinde către cazinouri, pariuri sportive şi aşa mai departe. Se asociază şi alte fenomene, precum alcoolismul, consumul de droguri, fumatul. Jocurile de noroc pot fi legate de anumite activităţi nocive. În schimb, nu există o legătură directă între jocurile de noroc şi activităţile infracţionale, cum nu cred nici în acele pancarte ale poliţiei localem care spun că cerşetoria este un pas antemergător agresivităţii. Nu este o corelaţie pozitivă directă între cele două”, spune Melinda Dincă.
