Deşi guvernul nu a trimis banii nici pentru faza actuală a proiectului
În 2005 demara, la nivel naţional, Programul de reabilitare termică, prin care, cu finanţare venită din trei direcţii, urmau să fie reabilitate o serie de blocuri comuniste, construite între anii 1950-1990. Banii alocaţi de primării, alături de cei adunaţi de la asociaţiile de proprietari, se adaugă la cei puşi la dispoziţie de guvern, pentru reabilitarea vechilor blocuri, prin ai căror pereţi se pierde căldură.
Situaţia Timişoarei
În Timişoara, în programul acţiunilor din 2006 au fost reabilitate trei blocuri, lucrări ce au fost finalizate în acest an: Calea Şagului, nr.41-43, Calea Al. Ioan Cuza, nr.10 şi Aleea Martir Octavian Ţintaru, nr.1. Acum, în proiect mai sunt cuprinse 74 de condominii din Timişoara, a căror reabilitare ar urma să fie finanaţată de guvern (50%), primărie (30%) şi proprietari (20%). Sumele alocate de către Consiliul Local Timişoara în vederea realizării acestui proiect sunt de 4.000.000 de lei pentru studii şi proiecte şi aproximativ 7.000.000 de lei pentru cota parte de 30% ce revine bugetului local din execuţia lucrărilor de intervenţie. Partea proastă este că banii de la guvern, destinaţi Timişoarei, întârzie, în timp ce alte oraşe cuprinse în program au primit finanţarea în urmă cu câteva luni. Explicaţia venită de la minister a fost că municipalitatea timişoreană nu a trimis la timp indicatorii tehnico-economici necesari pentru avansarea în program. Cu toate acestea, alte oraşe, printre care şi Lugojul, spre exemplu, au primit finanţarea fără a trimite indicatorii, în baza unei derogări ministeriale. Derogare obţinută în urma unor insistenţe pe linie politică, care din Timişoara nu au fost făcute. Pentru că unii nu au „intrare” unde e nevoie sau prea puţină influenţă, iar alţii doar dau din gură, fără să facă ceva concret. Totuşi, conform promisiunilor făcute în primăvară de prim-ministrul Emil Boc şi ministrul Dezvoltării, Vasile Blaga, banii pentru Timişoara ar urma să fie alocaţi în luna iulie. Rămâne de văzut dacă oraşul din care a pornit Revoluţia va rămâne, ca de atâtea ori, cu buza umflată. „Pentru implementarea cu succes a programului coordonat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, atât Primăria Municipiului Timişoara, cât şi asociaţiile de proprietari îşi respectă obligaţiile şi răspunderile ce le revin, lucru pe care l-am dori şi din partea autorităţilor publice centrale”, spun reprezentanţii Primăriei Timişoara.
Încă 82 de blocuri intră în program
Deşi banii de la guvern sunt aşteptaţi fără certitudinea că vor veni vreodată, Primăria Timişoara îşi vede de treabă, cel puţin la acest capitol, continuând partea sa din program. Pentru perioada 2009-2010, în vederea fundamentării şi elaborării Programului naţional multianual, s-a aprobat prin HCL nr.269/30.06.2009, Programul local multianual al municipiului Timişoara, care va include 82 de blocuri de locuinţe, cu o suprafaţă utilă de 160.000 m.p. şi un număr total de 2.661 de apartamente.
Nemulţumiri în cadrul unor asociaţii
Încântaţi, iniţial, de program, unii timişoreni care locuiesc în blocurile care ar urma să fie reabilitate s-au răzgândit între timp. Din cauza unei lipse de comunicare pe filiera primărie – asociaţie – proprietari, a devizelor estimative maximale avansate de primărie, dar şi ca urmare a ideii că dacă nu vor plăti banii îşi vor putea pierde apartamentele, mulţi dau înapoi acum. Nemulţumiri există în orice situaţie care implică zeci de apartamente, însă, conform legii, în cadrul programului, decizia se adoptă cu majoritate simplă în cadrul asociaţiei. Astfel, dacă mai mult de 50% din componenţii unei asociaţii au fost de acord cu intrarea în programul de reabilitare, restul trebuie să se supună deciziei. După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin HCL nr.226/26.05.2009, asociaţiile de proprietari au fost notificate cu privire la cota-parte ce le revine pentru finanţarea executării lucrărilor de intervenţie şi s-au născut din nou discuţii. Sumele concrete ce ar urma să fie plătite de fiecare proprietar vor putea fi cunoscute doar după desfăşurarea licitaţiilor de atribuire a lucrărilor, în urma cărora devizele estimate ar putea fi diminuate simţitor, ţinând cont că, dată fiind criza economică, firmele de construcţii s-ar îngesui, în mod normal.
Avantaje în urma reabilitării
Dacă e să analizăm avantajele reabilitării, aceasta pare mai degrabă o investiţie rentabilă decât o cheltuială nejustificată. Avantajele ar fi: scăderea cheltuielilor de întreţinere cu 35%; un control al temperaturii în locuinţe, pe tot parcursul anului; un mod de viaţă sănătos, favorizat de climatul echilibrat al locuinţei; izolare fonică; dar şi renovarea faţadei. Extinzând la scară mai mare, putem spune că beneficiul ar fi al tuturor contribuabililor din oraş, ţinând cont că gigacaloria este subvenţionată, în Timişoara, de municipalitate. Astfel, dacă s-ar reduce pierderile, şi costurile subvenţionate ar scădea, deci sumele suportate din banii tuturor timişorenilor s-ar diminua.
