În 2020, din cauza pandemiei, Festivalul „Timişoara Muzicală” nu s-a ţinut, iar anul trecut, din aceeaşi cauză, el a fost amânat pentru perioada 1 octombrie — 7 noiembrie.
Odată cu depășirea momentelor critice ale acestei pandemii, Festivalul Internațional Timișoara Muzicală revine la locul său obişnuit — în primăvară-vară, cu desfășurarea celei de-a 46-a ediţii din perioada 6 mai – 3 iunie.
Concertul simfonic inaugural, din 6 mai, va fi condus de maestrul Mykola Diadiura, de origine ucraineană.
În program:
Melodia in la minor de Myroslav Skoryk;
Concertul pentru clarinet şi orchestră nr.2 în mi bemol major de Carl Maria von Weber;
Simfonia a III-a în mi bemol major op.55 „Eroica” de Ludwig van Beethoven.
La început vom asculta în primă audiţie pe scena Capitol, Melodia în la minor compusă în 1982 de către Myroslav Mihailovici Skoryk, un compozitor ucrainean. S-a stins din viaţă acum doi ani, la vârsta de 82 de ani. În general, creaţia sa deşi se caracterizează prin contemporaneitate, totuşi foloseşte mijloace de comunicare muzicală tradiţionale din Germania, Ţara Galilor, Anglia şi a ţărilor din Europa de Est. A studiat la Conservatorul din Lvov, azi Lviv.
Carl Maria Friedrich Ernst von Weber, numele întreg, a fost unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai romantismului timpuriu. A fost un pianist de renume, compozitor şi cel mai bun dirijor al acelei perioade. Operele sale introduc în muzică supranaturalul şi exoticul, chiar dacă din cauza libretelor imposibile nu au fost prea des reprezentate. Weber era slab, bolnăvicios şi din cauza unei malformaţii congenitale a şchiopătat toată viaţa, scurtă de altfel. A fost bolnav de tuberculoză, trăind doar 40 de ani.
Totuşi, în această scurtă perioadă a contribuit foarte mult la dezvoltarea muzicii. În 1811, a ajuns la München, unde l-a cunoscut pe Heinrich Bärmann, un clarinetist virtuoz, pentru care compus toate concertele pentru clarinet, un concertino şi un cvintet.
Mai puţin Marele duo concertant. Weber a fost un foarte bun cunoscător al clarinetului, dovadă că lucrările de acest gen sunt şi azi aşteptate de public. Dacă primul său concert, cel în fa minor, este mai dramatic, cel pe care-l vom asculta este mai liric, mai luminos.
Este structurat în trei părţi, precum sunt în mod obişnuit lucrările concertante. Allegro, Romanze — Andante con moto şi Alla Pollaca.
Solistă va fi clarinetista Denitsa Laffchieva.
Se poate spune că Simfonia a III-a este un punct de cotitură în istoria muzicii şi că, de la naşterea ei, muzica nu a mai fost niciodată aceeaşi. Abia atunci muzica a intrat în secolul XIX. Beethoven era pe atunci în culmea depresiei, din cauza pierderii iremediabile a auzului, o infirmitate cu care refuza să se împace.
Până la această creaţie el era un continuator al lui Haydn și Mozart, desigur în noi dimensiuni, mai furtunos, dar totuşi cu rădăcini în secolul XVIII.
Reamintim pe scurt istoria ei – a început să lucreze la simfonie în 1803 având intenţia să o dedice lui Napoleon Bonaparte, dar când acesta s-a proclamat împărat, ideile democrate ale lui Beethoven nu s-au împăcat cu atare decizie şi a rupt pagina de titlu cu dedicaţia.
Astfel, a primit titlul de „Eroica”, fiind interpretată prima dată la 7 aprilie 1805 la Teatrul din Viena. Era cea mai lungă simfonie până în acel moment, aproximativ 50 minute fără repetiţiile unor fragmente.
Era şi foarte grea pentru orchestranţi, fapt care a dus probabil la unele nereuşite în interpretare şi de aici şi voci critice. Ascultătorii educaţi şi-au dat seama că se află în faţa unei lucrări deosebite. Criticii erau confuzi şi îngrijoraţi, dar care lucrare de excepţie în literatura muzicală nu a păţit la fel, la prima audiţie? – explică în avancronică Mircea Tătaru.
Prețul biletelor și programul casieriei pot fi consultate aici:
https://www.filarmonicabanatul.ro
La 17 aprilie 1947 a apărut, prin Legea nr. 131, semnată de regele Mihai I, Filarmonica Banatul din Timișoara, prin asimilarea orchestrei simfonice Amicii Muzicii.
Primul concert propriu-zis al Filarmonicii Banatul a avut loc la data de 8 iunie 1947, pe afiş figurând atât Filarmonica Banatul cât şi Societatea Filarmonică Amicii Muzicii.
Artiştii invitaţi au fost pianista Monique de la Bruchollerie (Franţa) şi dirijorul Charles Bruck, care deşi adoptat de oraşul de pe Sena nu şi-a uitat rădăcinile bănăţene.
Prima stagiune de concerte propriu-zisă va fi inaugurată la 26 octombrie 1947, urmând seria unor numeroase concerte din ale căror programe nu lipseau lucrări româneşti, fapt ce relevă importanţa pe care Filarmonica a oferit-o încă de la început muzicii româneşti, asumându-şi calitatea de promotor al culturii şi identităţii noastre culturale.
Drept mărturie a activităţii artistice a primei stagiuni a Filarmonicii stă articolul publicat la 24 mai 1948 de Sabin V. Drăgoi în Luptătorul bănăţean: Orchestra e în plină evoluţie…Concerte regulate…
Dintre artiştii invitaţi ce au onorat publicul timişorean încă de la începuturile noii instituţii înfiinţate amintim dirijorii: Constantin Bugeanu, colonelul Iosif Klein, László Somagyi, Traian Mihăilescu, Egizzio Masini, Alfred Mendelsohn, Constantin Sivestri; şi soliştii – Elise Cserfalvy (violonistă), Monique de la Bruchollerie (pianistă), Ion Voicu (violonist), Miloš Sadlo (violoncelist), Ecaterina Vâlcovici (soprană), Radu Aldulescu (violoncelist).
