Acasă Actualitate Însemnul Casei Regale de Hohenzollern-Sigmaringen va fi scos din stema Timişoarei

Însemnul Casei Regale de Hohenzollern-Sigmaringen va fi scos din stema Timişoarei

432
DISTRIBUIȚI

Insemnele Casei Regale de Hohenzollern-Sigmaringen vor fi scoase de pe stema municipiului Timisoara, deoarece aceasta nu mai corespunde realitatilor istorice, in referatul care insoteste noul blazon mentionandu-se ca modelul stemei actuale, care dateaza din 1995, nu a beneficiat de aprobarea Guvernului. Prof. dr. Ioan Hategan, istoric cercetator stiintific principal I la Institutul de Stiinte Socio-Umane "Titu Maiorescu" al Academiei Romane – filiala Timisoara, a declarat marti, ca traditia heraldica cere ca in noile steme, de dupa 1990, sa fie preluate in parte sau toate insemnele heraldice care au constituit stema de dinainte de 1930 , informeaza Agerpres. "Insemnele pot sa si ramana. Romania nefiind o monarhie iar Timisoara nefiind un oras monarhic, pot sa dispara" – a afirmat istoricul.
Sefa Directiei de Dezvoltare a Primariei Timisoara, Aurelia Junie, spune ca a fost gasita o persoana fizica autorizata care va realiza noua stema a orasului, propunerea urmand sa fie inaintata Comisiei Judetene de Analiza a Stemelor. "Noua stema este in conformitate cu realitatile istorice contemporane pe care se fundamenteaza si cu exigentele heraldice specifice", a sustinut Junie. Actualul blazon al orasului este taiat in doua parti printr-o linie orizontala iar jumatatea superioara este impartita, la randu-i, in doua parti egale printr-o linie verticala. Sus, in dreapta, pe rosu, peste valuri naturale, este reprezentat un pod de aur cu doua deschizaturi boltite, construit din piatra cioplita (Podul lui Traian), din care iese un leu de aur. In stanga, pe aur, un turn de piatra sura, zidit pe pajiste verde, avand cornise duble, doua ferestre rotunde la etaj iar la parter, o poarta pe care se vede o roata neagra de fier. Acoperisul este rosu si din el ies doua drapele rosii cu cruci de argint. Acest turn este de o parte a canalului Bega iar din acest turn se scotea in secolul al XVIII-lea apa potabila pentru timisoreni, printr-un apeduct alimentand intregul oras. In jumatatea de jos, pe camp albastru, pluteste in dreapta soarele de aur vazut din fata, care se ridica deasupra orasului iar in stanga pluteste luna intunecata, argintie, fiind in scadere, intruchipand infrangerea turcilor de crestinii victoriosi. In mijloc se vede orasul cu cladirile publice si industriale, inconjurat de citadelele cetatii de odinioara si canalul Bega, cu apele sale aduse din raul Timis. La mijlocul scutului sunt armele Casei de Hohenzollern, care vor fi scoase de pe noua stema. De-a lungul istoriei sale, Timisoara a avut parte de mai multe modificari ale stemei si scutului, simbolurile heraldice ale tinutului.Timisoara, o istorie zbucimata, o stema mereu schimbata. In anul 1781, orasul Timisoara a fost ridicat la rang de "oras liber craiesc", scrisoarea de acreditare continand confirmarea stemei si a sigiliului. Blazonul era impartit printr-o orizontala in doua, partea de sus fiind, la randul ei, impartita in doua printr-o linie verticala si cuprinzand patru benzi argintii intr-un camp imbibat de sange, simbolizind cele patru rauri principale care strabat Ungaria. Pe un fond auriu se inalta, pe o baza verde, fostul turn al apei al cetatii Timisoara, prin poarta lui deschisa putandu-se vedea o roata de moara. Mai erau reprezentate doua steaguri purpurii cu o cruce argintie, soarele cu chip uman, deasupra orasului, semiluna intunecata, in descrestere, ca simbol al turcilor invinsi de crestini, cetatea pregatita de aparare, la dreapta curgand Bega, alimentata de Timis. In mijlocul blazonului se afla un scut pe care era reprezentata acvila imperiala bicefala incoronata, tinand in gheare o spada de argint si insemnele imperiale cu cruce iar pe piept, initialele J II (Josif al II-lea). Blazonul, sprijinit pe doi cai albi, mai cuprindea coroana simpla. Pe blazonul din 1919 al orasului au ramas simbolurile caracteristice Timisoarei, fiind inlocuite doar cele referitoare la Imperiul Austro-Ungar, prin cele corespunzatoare Statului Roman. Stema din 1919, aprobata in 1930, a fost schimbata, astfel ca in locul coroanei cu cinci zimti au fost amplasate sapte turnuri, care, probabil, reprezentau cele sapte provincii ale Romaniei de atunci, locul celor patru rauri a fost luat de podul lui Traian, cu un leu inaltandu-se deasupra lui, pastrandu-se din vechea stema turnul apei, fortareata mai simplificata, soarele si semiluna si renuntandu-se la cei doi cai albi. In 1972, regimul comunist a introdus o noua stema, astfel ca cele sapte turnuri au disparut, in locul podului lui Traian si al leului aparand un electromotor, pe un zid-postament, ca simbol al dezvoltarii industriale si al progresului tehnic, turnul apei s-a mentinut, ca simbol al stapanirii naturii de catre om, la fel ca si reprezentarea cetatii, dar s-a schimbat aspectul soarelui si al semilunii.
Sursa: Ziua

Comentarii

comentarii