Acasă Politica INTERVIU – Expert politic timişorean, despre şansele fuziunii PNL-PDL

INTERVIU – Expert politic timişorean, despre şansele fuziunii PNL-PDL

DISTRIBUIȚI

pnl pdl

PNL şi PDL sunt pe cale să se unească într-un mare partid de dreapta. Despre şansele unui asemenea partid şi efectele polarizării scenei politice a vorbit politologul Dan Lazea, într-un interviu pentru ZIUA de Vest.

Dan Lazea este conferenţiar în cadrul Facultării de Ştiinţe Politice a Universităţii de Vest din Timişoara, fost consilier al preşedintelui Emil Constantinescu şi fost vicepreşedinte al partidului Forţa Civică.

Reporter: – Ce şanse de succes are alianţa PNL-PDL?

Dan Lazea: – Nu mai este o alianţă, este un partid. Lucru care este o noutate şi nu cred că poate cineva să facă predicţii. Capacitatea noastră de a înţelege ce se întâmplă se bazează pe experienţe trecute, ori din acest punct de vedere nu există o experienţă trecută. Singura experienţă tristă de până acum a fost cea a alianţelor. Acestea s-au dovedit a fi incapabile de a fi susţinut pe termen lung. Nu am avut niciun exemplu de alianţă care să dureze măcar un ciclu electoral. Asta nu înseamnă că un proiect de tipul acesta (fuziunea PNL-PDL – n.r.) reuşeşte automat. Ştim doar că ceea ce s-a încercat până acum nu a funcţionat. Aşa că urmează să vedem.

Rep.: – Credeţi că oamenii din cele două partide vor putea să treacă peste orgolii şi să lase în urmă tot ce i-a separat până acum?

D.L.: – Cred că o anumită logică de partid va face ca această construcţie să fie privită altfel decât ce s-a întâmplat până acum. Din experienţele multora, în ultimul timp, s-a constatat că toate construcţiile politice – pe legea actuală, pe lega funcţionării partidelor politice, a finanţării partidelor politice – sunt construcţii care necesită timp şi un anumit tip de anvergură pentru a putea fi crescute. Ori nu cred că în momentul acesta cineva îşi va mai permite să plece, să rupă bucăţi, în speranţa că va construi rapid şi uşor ceva nou şi de la zero.

Rep.: – Această polarizare a scenei politice şi legislaţia despre carte vorbeaţi nu reprezintă împreună şi un pericol pentru democraţie?

D.L.: – Este o problemă a legislaţiei din România. Prin mai multe prevederi, în mod evident, nu sunt încurajate iniţiativele cetăţeneşti în sensul configurării de noi structuri politice. De la prevederile legate de numărul de semnături pentru înfiinţare, până la pragul electoral. Avem o decizie a Curţii Constituţionale germane, Curtea de la Karlsruhe, care momentan nu a făcut jurisprudenţă, dar sunt interesante consecinţele în planul afacerilor europene. E pentru prima oară când Curtea de la Karlsruhe statuează desfiinţarea pragului electoral pentru alegerile europarlamentare. Lucru care cred că pentru alegerile de peste 5 ani se va generaliza. Dar Curtea de la Karlsruhe nu are jurisprudenţă pentru alte state naţionale. Ar putea să fie folosită ca precedent pentru alegerile europarlamentare, nu pentru alegerile naţionale. Ce vreau să spun e că, într-adevăr, legislaţia actuală în mod evident nu este prietenoasă cu ideea înfiinţării de partide noi.

Rep.: – Credeţi că ar trebui modificate legile?

D.L.: – În general, orice legislaţie care este restrictivă vizavi de posibilitatea unor noi vehicole de reprezentare, indiferent că sunt acestea ale societăţii civile sau ale cetăţenilor în calitatea lor de electori, sunt nefireşti. În România, ele vin la sfârşitul anilor 90, când se cristalizează legislaţia aceasta, pe fondul unor fenomene tipice democraţiei de început. Existau sute de partide politice, nu mai înţelegea nimeni nimic. Era nevoie de o reglementare mai restrictivă în acel moment. Dar nu cred că acum mai suntem în aceiaşi situaţie.

Comentarii

comentarii