Multor oameni le vine greu să creadă că este posibilă creşterea şi reproducerea sturionilor în condiţii de captivitate în ape dulci, dar scepticismul acestora se poate transforma în mirare, urmată de certitudinea că acest lucru este posibil, după o vizită la ferma de creştere a sturionilor din zona Herneacova. Fiind considerată de piscicultori ca fiind una din cele mai moderne din ţară, ferma de creştere a sturionilor din zona Herneacova este destinată creşterii şi reproducerii sturionilor de Dunăre în cadrul a şase sisteme cu apă recirculată, la care se adaugă o staţie de reproducere. Cega, păstruga şi nisetrul sunt principalele specii de sturioni cărora le este alocat spaţiul de creştere, de la aceste specii obţinându-se nu numai o carne de calitate excepţională, dar şi caviar, deosebit de apreciat de consumatori. Produsele sturionilor obţinute la nivelul fermei în propria unitate de procesare îşi găsesc apoi loc în galantarele magazinului de prezentare. Aici, consumatorul nu numai că găseşte produse proaspete ci şi siguranţa consumului de caviar autentic, de calitate superioară. Fluxul tehnologic de producere a sturionilor ce se valorifică pentru carne sau caviar este unul modern, orientat atât spre eficienţă economică dar şi spre sustenabilitate. De fapt, tehnologia aplicată se poate spune că pune în valoare performanţele productive ale sturionilor, dar este în egală măsură una “prietenoasă cu mediul”. Un volum important de apă provenită din ferma de creştere a sturionilor pătrunde în heleşteul cu care se învecinează şi care acoperă o suprafaţă de aproximativ 7 hectare. Prin elemente biogene pe care le conţine, apa provenită de la sturioni hrăneşte biomasa vegetală, adică prima verigă în lanţul trofic acvatic, aceasta comportându-se ca un veritabil biofiltru. În acelaşi timp, aceasta reprezintă o sursă importantă de hrană pentru peştii din heleşteu, dar şi pentru alte vieţuitoare acvatice, care vin să sporească farmecul locului. Prezenţa heleşteului asigură vizitatorilor nu numai o imagine plăcută, dar şi posibilitatea practicării pescuitului, cu toate satisfacţiile ce rezultă din această plăcută îndeletnicire. Crapul este pricipala specie care poate fi întâlnită şi bineînţeles capturată, alături de cosaş, sânger, novac şi şalău. Se poate spune că satisfacţia unei şederi la malul heleşteului din zona Herneacova poate fi una deplină, atât pentru iubitorii naturii cât şi pentru doritorii de activităţi recreative pe malul apei. Activitatea productivă în domeniul pisciculturii în general şi a sturioniculturii în mod special face din zona Herneacova un pol de atracţie pentru cercetători, aceştia găsind aici nu numai material biologic de studio, dar şi o bogată bază material. Deschiderea către cercetare a făcut posibilă crearea în incinta fermei de creştere a sturionilor a unei staţii de reproducere şi predezvoltare a peştilor, care se bazează pe surse de energie regenerabilă. Întreaga fermă poate fi considerată un mare “laborator” în care cercetători consacraţi sau învăţăcei pot să desfăşoare activităţi de cercetare sau de instruire practică în domeniul pisciculturii. Investitorul Georgică Cornu, omul care a avut curajul să investească în localitatea Herneacova din judeţul Timiş aproape 6 milioane de euro, este optimist şi crede că acest proiect va fi unul de success. “Am populat balta de la Herneacova cu peste 10 tone de peşte. În câţiva ani de aici se vor scoate câteva sute de kilograme de icre de cea mai bună calitate. Am avut încredere în acest proiect care a prins viaţă în urmă cu câţiva ani” , spune Georgică Cornu.
