A câştigat cu 90% ultimele alegeri locale şi a dezvoltat în zonă o „cultură” a mărcilor înregistrate. Ioan Borduz, primarul PD-L de Fîrliug, povesteşte despre un proiect european transfrontalier pe agricultură, în urma căruia produsele autohtone au început să devină marcă înregistrată în zonă. Cum oamenii mai au şi duşmani, unii nu au văzut cu ochi buni acest proiect. Cu rezultatele proiectului implementat între 2007 şi 2009 se laudă şi alţii. „I-am scos pe olteni de pe piaţa din Reşiţa. Produsele noastre sunt 80% pe piaţă acolo”, spune viceprimarul de Fîrliug, Cornel Negariu.
Unii se supără când rămâne ceva în urma proiectelor europene
Proiectul pe relaţia cu Serbia a vizat promovarea produselor autohtone. La Fîrliug s-a simţit imediat că ceva se mişcă. Facilităţile venite în urma proiectului european au dezvoltat aici o agricultură înfloritoare, spun oficialii. Cineva însă nu i-a avut la suflet. Mai întâi sârbii s-au supărat tocmai la despărţire şi nu au mai venit la marele târg de inaugurare organizat în satul Dezeşti. În urma proiectului a rămas o clădire impunătoare – „Reţea transfrontalieră de sprijin pentru dezvoltarea agriculturi”. Pe unii i-a deranjat că proiectul european a prevăzut o clădire dotată cu Infopoint, o sală imensă multi-funcţională şi o mini-piaţă. În acelaşi perimetru este şi o fântână arteziană şi o mini-piaţă unde câteodată au loc târguri. În acest an se va organiza aici Festivalul Răchiei, manifestare ce se ţinea la Herculane.
Branduri de Fîrliug
La Fîrliug se pregătesc brandurile Banatului Montan, conform edililor. “Proiectul european a vizat promovarea produselor autohtone şi, din punctul nostru de vedere, nu ne-am abătut nici cu un centimetru de la el. A fost o mare reuşită. În etapa finală, sârbii s-au supărat şi nu au venit la festivalul agricol organizat la noi. În urma proiectului au rămas multe. Roşiile, ardeii, castraveţii din zona noastră pot deveni marcă înregistrată. Suntem cu produse atât pe pieţele din Caraş, cât şi în Timiş. Brânza de oaie de Fârliug e cunoscută departe, ce să mai vorbesc de răchia din zonă. Prin proiect am încercat să-i ajutăm pe toţi producătorii locali”, ne spune primarul de Fîrliug, Ioan Borduz.
Răchia de Banatul Montan
Jr. Ioan Borduz este mai aproape însă de a înregistra un alt brand – „Răchia de Banatul Montan”. Din calitatea de preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Răchie din Banatul Montan, Borduz promite că în maxim un an vom vedea pe piaţă „Răchia de Banatul Montan”. „Avem brandul de Răchia de Banat Montan. El este reţinut, din păcate nu o putem valorifica pe piaţa internă şi internaţională din cauza cerinţelor stricte ale Comisiei Europene. Ţuica trebuie introdusă în cazane de inox, nu în cazane de cupru. Într-un an rezolvăm problema. Am primit un spaţiu la Caransebeş şi suntem în discuţii avansate cu un investitor străin. El va face un centru unde toţi producătorii de ţuică din Banatul Montan pot să-şi aducă răchia. Ţuica se va refiltra şi se va aduce la o valoare unică de 34 de grade. Într-un an dăm drumul mărcii”, spune Borduz.
