Marea suferință a fermierilor din Timiș, în actuală criză a îngrășămintelor, este faptul că ei sunt nevoiți să înjumătățească dozele la fertilizanți, cu efecte dezastruoase asupra producțiilor agricole, în 2023.
Dezastru a început în vară
“Nu mai dăm cu 300 kg în toamnă și 300 în primăvară, dăm numai pe jumătate, cu câte 150 kilograme, dar și jumătate costă mai mult decât am plătit anul trecut pe toată cantitatea. Tona de complex costa 1.500 lei, în 2021, acum, a ajuns la 6.000 lei. În această situație, dăm cu îngrășăminte că să nu zicem că nu dăm. La aceste prețuri, nimeni nu mai riscă. Rezultatele dezastruoase le vom vedea, în 2023, la recoltat”, a mărturisit Ionel Stan, fermier în Checea, cu 600 ha. El preconizează că la anul va avea o pierdere de peste 200.000 de euro, din cauză că este nevoit să reducă dozele la fertilizanți. Dezastru a început din vară, când cultura de porumb a fost devastată de caniculă. Ionel Stan scotea între 11 și 12 tone de porumb la hectar, în fiecare an, iar în 2022, a obținut numai două tone. De aceea nu își mai permite să achiziționeze aceleași cantități de fertilizanți la prețurile extreme actuale, dat fiind că a pierdut aproape 10 tone pe hectar la porumb. “Dacă vrei să faci tehnologie, investiția pe hectar se apropie de 8.000 de lei. Merge și cu 5.000 – 6.000 lei, dar rezultatele vor fi slabe. În loc să faci opt tone de grâu, faci patru – cinci”, este de părere fermierul. El utilizează de mai mulți ani trei soiuri de grâu adaptate perfect condițiilor pedoclimatice din Checea. Este vorba de Kvezdana, un soi sârbesc foarte productiv și rezistent la boli și dăunători, și două soiuri franțuzesti la fel de eficiente de la Limagrain: Anapurna Alcantara. El își produce sămânța și merge pe C1 baza. C2 nu a semănat.
“Cu bolile și dăunătorii, am găsit cumva soluția: acest sii sârbesc Kvezdana care este mai rezistent. Nu cere prea multe tratamente chimice, iar în criză, este foarte bun, fiindcă nu prea este atacat de boli și dăunători. Are o rezistență naturală. La fel soiurile franțuzești. Toate sunt aclimatizate și puternice”, spune Stan. Din păcate, cu dăunătorii nu poți să te joci și tot trebuie tratate culturile. De aceea el merge numai cu un tratament, fiindcă nu necesită alte intervenții. În ceea ce privește bolile, nu sunt temeri prea mari, la grâu, dat fiind că a fost o vară foarte secetoasă. Depinde și de cultură premergătoare. Domnul Stan preconizează că nu va avea probleme cu bolile și dăunătorii, în această toamnă la grâu. Va vedea ce va fi în primăvară. Atunci va analiză situația la locul și la momentul potrivit și va interveni cu tratamente, numai dacă va fi necesar. Nu va da nimic preventiv. Așa va face și economie.
2.000 de tone de porumb mai puțin
Pentru pregătirea patului germinativ la grâu, fermierul a trecut mai întâi cu un gruber, apoi cu un disc și va fertiliza cu 100 kg sau 150 de kg de complex la hectar. Va băga 250 -260 kg de semințe la ha și la final, va trece cu un tăvălug pentru a nivela lucrarea. Termenul final, perioada optimă, 25 octombrie. După aceea, se impune mărirea dozei de semințe la hectar. Fermierul este de părere că schimbările climatice violente au dat peste cap aproape toate regulile din agricultură. Nici bolile și dăunători nu mai apar în ritmul și în condițiile știute, țînându-i pe fermieri într-un stres. Lovesc sau nu lovesc!? De aceea mulți producători trec la agricultura de precizie și își instalează sisteme electronice de alertă. În Checea, toată vara nu a fost ploaie deloc, iar din septembrie au început precipitațiile să cadă aproape zilnic. În două luni, a venit atâta apă pe câmp, cât într-un an și toate lucrările au fost blocate cu zilele. În zona Checea – Cărpiniș -Jimbolia -Sânnicolau Mare, au fost peste 400 de litri pe metru pătrat, cât e media anuală. “Acum, s-a refăcut umiditatea. Stăm bine. În proporție de 90% e recuperată. Nu exagerez dacă spun că, în vară, putem băga mâna în crăpătură până la umăr. Așa de mare a fost seceta. De fapt, nu numai la Checea, ci în tot județul Timiș. Surprinzător, a fost că în primăvară, situația era atât de promițătoare”, a mărturisit Ionel Stan. Porumbul a evoluat extrem de bine, nu avea concurență nici măcar la buruieni. Din păcate, totul s-a dat peste cap din luna iunie când nu a mai plouat deloc. Seceta atmosferică și pedologică a fost extremă, multe zile cu 41 de grade la umbră, iar la soare cu peste 50 de grade. Cultura de porumb nu a rezistat, fără irigații și ploaie. Porumbul s-a uscat pur și simplu, iar după ploile din septembrie și octombrie s-a înnegrit. Mulți știuleți au căzut. De aceea domnul Stan abia a reușit să scot 2000 de kg la hectar, față de ceilalți ani când obținea 12.000 kg. La floarea soarelui a mers bine. A reușit să scoată 3.600 kg la hectar, iar la grâu 7.000 de mii de kilograme. “Aș putea să spun că pierderile care vor fi anul viitor sunt inestimabile. E foarte greu de prevăzut. Anul acesta am avut mai puțin 2000 de tone de porumb, din cauza secetei extreme. Imaginați-vă la 1, 40 lei – 1,50 lei, pe kg, câți bani nu mi- au intrat în cont. Ce pierdere mare am avut. Pentru un fermier că mine, mijlociu spre mic, este foarte grav”, apreciază Ionel Stan. Înainte de criză, cu un miliard și jumate lei vechi, 30.000 de euro, el cumpăra aproape patru tiruri de îngrășăminte. În 2022, cu un miliard și jumate dacă achiziționeaza un tir.
“Să dea Dumnezeu să reușim să rezistăm, fiindcă dacă nu se găsesc soluții salvatoare, foarte mulți fermieri vor renunța la agricultură, inclusiv de anul acesta. Cred că, în doi trei ani, nu veți mai avea cu cine să discutați despre agricultură, să mai faceți un reportaj. Inclusiv arenda s-a ridicat de la 1.500 lei la 2.000. Și cu asta ne-a dat-o în cap. A fost un impact financiar foarte mare pentru noi, chiar acum în criză îngrașamintelor”, a concluzionat fermierul din Checea.
