Seria conferințelor pastoral-misionare de primăvară din Mitropolia Banatului – Arhiepiscopia Timișoarei – a debutat, în 7 mai, cu întrunirea preoților din cadrul celor două protopopiate din capitala Banatului, la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde.
Evenimentul a fost precedată de Slujba Acatistului Învierii Domnului, oficiată în biserica de lemn – monument istoric din incinta muzeului, în prezența ÎPSS Ioan, mitropolitul Banatului.
Tot în 7 mai, la Parohia Traian Vuia din Protopopiatul Făget, a avut loc prima conferința preoțească din acest an, la care au participat preoții și diaconii din Protopopiatele Lugoj și Făget. Cu acest prilej, a fost tratată tema ,,Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”, cu binecuvântarea IPS Ioan, mitropolitul Banatului.
Întâlnirea a debutat în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Traian Vuia, unde un sobor de trei preoți au oficiat slujba de Te Deum, iar la final unul din preoții desemnați a rostit predica pentru Duminica a III-a după Sfintele Paști (a Femeilor Mironosițe). Apoi, cei prezenți s-au deplasat la Muzeul Traian Vuia din localitate, aflat în proximitatea bisericii parohiale.
În cuvântul de deschidere, de la Muzeul Satului Bănățean de la Timișoara, ÎPSS Ioan a menționat:
„După îndemnul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de a ne întoarce privirea spre satul românesc, astăzi, două protopopiate au desfășurat conferința la Muzeul Satului Bănățean.
Și conferințele din celelalte protopopiate se vor desfășura în localități sătești, încercând să punem în valoare oameni de cinste ai satului, care au avut o contribuție deosebită în păstrarea credinței, în zidirea de biserici și școli, lăsând urme adânci în cultura și știința românească. Întrucât în Primul Război Mondial, 95% din ostașii români din tranșee erau fii de țărani, satul românesc a zidit, într-un fel, această țară”.
Având ca tematică Anul omagial al satului românesc, conferința preoțească de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara a avut menirea atât de a evoca etosul satului de altădată, dar și de a identifica elementele de cultură și tradițiile populare, care, pe lângă faptul că au transmis valori identitare capitale, au creat și punți de legătură între generații.
În acest sens, în prima parte a conferinței, acad. Ion Păun Otiman a susținut o prelegere despre viața efervescentă a satului românesc și despre drama țăranului român, care, nu de puține ori, a trecut, în decursul istoriei, prin grele momente.
„La ora actuală există sate unde s-au închis școlile. Un sat fără învățător sau un sat fără preot este un sat în agonie; acela, încet, încet se stinge, așa cum se stinge o flacără. De aceea, cred că nu ar trebui să existe sat românesc fără învățător și preot. Cei doi trebuie să continue să spiritualizeze copiii și localnicii rămași în sat”, a reliefat Ion Păun Otiman.
A doua parte a întrunirii a fost dedicată personalităților din mediul rural, din cadrul fiecărui protopopiat (clerici slujitori ai Bisericii strămoşeşti în satul românesc; învățători devotaţi în satul românesc ori săteni erudiți și harnici) care au avut o contribuție deosebită în plămădirea, păstrarea și promovarea conștiinței naționale și ecleziale românești.
Nu în ultimul rând s-a vorbit și despre diverse probleme pastoral-misionare cu care se confruntă satul românesc, dar şi despre implicarea Bisericii Ortodoxe Române atât în atenuarea acestora, cât și pentru revigorarea vieţii în mediul rural.
