De la o coroană regală te-ai aștepta să fie realizată cât mai opulent posibil, de obicei din aur de înaltă calitate și o mulțime de pietre prețioase. Totuși, coroana purtată de regii României în perioada în care statul român era monarhie constituțională (între 1881 și 1947) a fost fabricată din oțel și nu din aur!
De ce s-a folosit un astfel de material relativ comun și lipsit de prestigiul pe care îl au metalele prețioase? A fost dorința lui Carol I, primul rege al României, ca această coroană să fie realizată din oţelul unuia dintre tunurile capturate de armata română în confruntarea cu trupele turceşti la Plevna, în anul 1877. Celebra coroană de oțel a fost folosită de Carol I pentru prima dată cu prilejul încoronării sale ca rege şi a proclamării Regatului României în ziua de 10 mai 1881.
Anterior, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice a instituit o comisie a cărei misiune a fost stabilirea tuturor detaliilor cu privire la însemnele regalităţii, printre care și coroana regală. Din acea comisie făceau parte Theodor Aman, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexandru Odobescu şi Grigore Tocilescu. Schiţa în tuş realizată de Theodor Aman, în care sunt reprezentate însemnele regalităţii, se află în patrimoniul muzeului din Bucureşti care poartă numele artistului.
Coroana reprezintă un simbol al statutului înalt, al conducerii, al prestigiului suprem, indiferent de materialele din care este fabricată. Ilustrată adesea în jocuri legate de regi și război, coroana este ușor de regăsit de exemplu în popularul joc Clash Royale, joc video de strategie pentru dispozitive mobile produs de compania Supercell, lansat în 2016. Multe alte jocuri folosesc acest simbol, chiar și jocurile de sloturi online. Putem aminti la acest capitol celebrelele jocuri de păcănele cu coroane precum Shining Crown, Jackpot Crown, Crown of Valor sau chiar Imperial Fruits. Evident, în astfel de jocuri, coroana are o simbolistică puternică și este asociată cu marile câștiguri.
Coroana de oțel, pe stema națională a României
Începând cu prima zi a proclamării Regatului României şi până în momentul abdicării Regelui Mihai la data de 30 decembrie 1947, pe stema naţională a țării noastre s-a regăsit inclusiv coroana de oțel folosită de monarhi. Interesant este că, potrivit publicației Historia, în nicio imagine din perioada domniei lui Carol I, acesta nu apare cu coroana de oțel purtată pe cap – indiferent că este vorba despre fotografii sau ilustrații.
“Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oţel, ornamentat cu pietre oblonge, rombice şi perle tot din oţel. În partea superioară a cercului au fost aplicate opt ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin opt figuri mai mici având în partea superioară perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă spre mijlocul coroanei opt lame înguste, de formă arcuită, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care este montată crucea Trecerii Dunării”, se menționează în sursa citată. De subliniat este că până și perlele de pe coroană sunt de fapt realizate tot din oțel, doar căptuşeala interioară fiind fabricată din catifea purpurie.
Coroana de oțel a fost mai mult un simbol, nefiind de fapt purtată deloc de Carol I. Ceremonia de încoronare s-a produs într-un spațiu amenajat lângă biserica Mitropoliei. Carol I a subliniat în primul său discurs valoarea simbolică a coroanei: “Cu mândrie dar primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţii şi puterii României”.
