Acasă Actualitate La Reșița mai sunt doar 80 de evrei

La Reșița mai sunt doar 80 de evrei

1506
DISTRIBUIȚI

sinagoga resitaUn colocviu destinat acestei comunități etnice a readus în atenția publică elemente despre istoria evreilor în aceste locuri
 
Comunitatea evreiască din Reșița este una puțin numeroasă, dar activă din punct de vedere social și cultural. Din această cauză, sinagoga din municipiu – o clădire de patrimoniu, a cărei construcție a durat 27 de ani, inaugurată fiind în 1907 – nu mai poate adăposti decât vara servicii religioase.

Și asta pentru că încălzirea, ultramodernă la acea dată, se face electric, prin intermediul unor elemente metalice din pardoseală, iar energia electrică este mult prea scumpă pentru comunitatea mică evreiască. De aceea, potrivit lui Ivan Schnabel, președintele Comunității Evreilor din Reșița, adunările religioase se țin într-o casă de Ivan Schnabelrugăciuni mai mică. Un interesant colocviu, însă, desfășurat joi, la Reșița, în sinagoga Comunității Evreiești, a renăscut interesul public pentru istoria evreilor din aceste locuri, mai ales că, prin intermediul Serviciului Caraș-Severin al Arhivelor Naționale și al Muzeului Banatului Montan din Reșița, a fost posibiliă și amenajarea unei expoziții de documente și de obiecte istorice ale comunității evreiești. La buna reușită a colocviului au contribuit, desigur, Comunitatea Evreilor din Reșița, dar și Centrul de Studii Iudaice de la Universitatea Vasile Goldiș din Arad. După cuvintele de salut, rostite de primarul Reșiței, Mihai Stepanescu, și de Ivan Schnabel, au susținut comunicări criticul literar Ada D. Cruceanu, dr. Liviu Rotman, directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, conf. univ. dr. Carmen Albert, de la Muzeul Banatului Montan, conf. univ. dr. Speranța Milancovici, de la Universitatea Vasile Goldiș, dr. Dumitru Țeicu, directorul Muzeului Banatului Montan din Reșița și Ovidiu Roșu, șeful Serviciului Județean al Arhivelor Naționale. “La Reșița mai sunt aproximativ 80 de membri ai comunității noastre, a spus Ivan Schnabel, președintele Comunității Evreiești din Reșița. Am avut o comunitate puternică la Bocșa, dar nu mai trăiește decât o familie, la Caransebeș, două familii. Sinagoga din Caransebeș a fost desacralizată și închiriată municipalității pentru manifestări artistice. Suntem în restrângere, ca și comunitate, și perspectivele nu sunt formidabile, pentru că nu mai avem tineret. Aproape exclusiv, comunitatea e compusă din oameni în vârstă”. Potrivit lui Ivan Schnabel, evreii din Europa Centrală și din Balcani au ajuns și în zona Banatului Montan, în districtele miniere Reșița, Bocșa, Dognecea, Oravița, Moldova Nouă. În anul 1719 aveau deja o prezență semnificativă, deoarece Curtea Imperială de la Viena ordonă înregistrarea lor pentru stabilirea taxei de toleranță. La acel moment, sinagogile erau interzise. În 1789 apare pentru evrei interdicția de a practica mseseriile și negustoria în districtele miniere, dar puteau face comerț ambulant în târguri. După anul 1800, populația evreiască a crescut, majoritatea fiind comercianți și mici meseriași. În 1863 se construiește prima sinagogă la Oravița, în anexele ei existând și un mic spital, cu câteva paturi. În 1976, la presiunea regimului comunist, sinagoga a fost vândută și demolată. Ca o personalitate evreiască din aceste locuri ar trebui evidențiat economistul și comerciantul Iulius Schnabel. Familiile evreiești au participat activ la dezvoltarea localităților în care au locuit, arată președintele evreilor reșițeni. La Reșița, primii evrei s-au stabilit în prima jumătate a secolului XIX. Actuala sinagogă din municipiu – un templu în stil maur – s-a terminat în 1880, iar inaugurarea s-a produs 27 de ani mai târziu, în 1907, din cauza fondurilor limitate ale comunității evreiești. Templul are prima cupolă integral metalică din această zonă. La inaugurare era ornamentat cu elemente clasice sefarde, ulterior acoperite”. Șeful Serviciului Caraș-Severin al Arhivelor Naționale, Ovidiu Roșu, a precizat că expoziția de documente a fost realizată la solicitarea Comunității Evreiești. ”Chiar dacă nu deținem multe documente despre activitatea evreilor în actualul spațiul al județului, am identificat, pornind de la registrele de nașteri, căsătorii sau decese, până la instrucțiuni ministeriale care vizează activitatea comunității evreiești în Oravița, Caransebeș sau Bocșa, a spus Ovidiu Roșu. Am adus aici instrucțiuni cu date statistice, planul cimitirului evreiesc din Caransebeș, registre de la 1794 și multe alte documente, care vor fi descoperite, cred, cu curiozitate, de cei interesați de istoria evreilor în aceste locuri”.

Comentarii

comentarii