Joi, 16 decembrie, la Filarmonica „Banatul” din Timișoara s-a marcat trecerea a „32 de la moartea comunismului”, după cum a spus Lucian Căldăru, revoluționar în 1989, consilier local liberal și președinte al ședinței festive de joi. Ceremonia din acest an a fost dedicată revoluționarilor care și-au pierdut viața în ultimul an, fiind amintiți aici Ion Marcu, Claudiu Iordache și Lorin Fortuna.
În afara unei ieșiri provocate de o timișoreancă de „optzeci-și” de ani, supărată că nu este primită în audiență la primărie. Căldăraru a reluat ideea despre care a vorbit și la ceremoniile asemănătoare precedente. „Este singurul loc (România și, în mod special, Timișoara – n.r.) în care comunismul a fost doborât prin sacrificii enorme. Nici la 32 de ani noi nu putem să dormim liniștiți că încă există părinți care își plâng copii, tați, frații, mamele care și-au dat viața”. Înainte de a lua cuvântul și ceilalți vorbitori, a mai fost intonat Imnul României, au fost redate și cel al Uniunii Europene și cel al Timișoarei, dar și piesa „Golan”.
Fritz a vorbit de principii și valori. „Ceremonia de astăzi trebuie să fie a revoluționarilor, nu a politicienilor. De aceea mă bucur că ședința a fost condusă consilierul local și revoluționarul Căldăraru. (…) „M-am întâlnit ieri cu revoluționarii și cu un grup de 30-40 de liceeni, și după ce Constantin Duma ne-a povestit despre ce am trăit în acele zile, liceeni s-au întrebat cum a fost posibil cu toată această frică, timișorenii să iasă pe stradă. Ne-am întrebat ce ne-ar face astăzi să ieșim în stradă, ce valori ne-ar face să procedăm la fel. Ce ne-ar face să spunem, asta este ceva pentru care luptăm. Atunci, revoluționarii au simțit sete de libertate, ce sete ar trebui să simțim noi?”, a spus, printre altele Fritz.
Din partea Consiliului Județean a vorbit vicepreședintele userist Cristian Moș. „Am făcut parte din generația care s-a maturizat în anii 90. Am crescut odată cu dezvoltarea democrației în România. Astăzi bărbatul din fața dumneavoastră înțelege perfect sacrificiul făcut în 1989. Astăzi înțeleg ce înseamnă Decembrie 1989 pentru România și sacrificiile uriașe care s-au făcut atunci. Îmi voi crește copiii astfel încât să aibă conștiința că democrația autentică nu este un dar și necesită atenția și vigilența noastră neobosită”, a spus și Moș.
Subprefectul cu atribuții de prefect, Ovidiu Drăgănescu, pe de altă parte, a ținut să atragă atenția că și copiilor le trebuie reamintite jertfele făcute în Decembrie 1989. „Astăzi (16 decembrie – n.r.) este aniversarea începutului revoluției, mâine este comemorarea primelor victime. În fiecare revoluție, cea mai importantă zi este prima, cea care rupe lumea în două. Astăzi este ziua curajului. Curajul că au reușit să rupă tăcerea acelor zile. (…) Până la urmă, nu a fost (numită – n.r.) Ziua Națională, dar ziua de 16 decembrie este ziua în care am făurit istoria. Este cea mai importantă zi a României în secolul XX, dacă nu în toată istoria. S-a început cu «Vom muri, dar vom fi liberi», dar s-a transformat în «Vom muri, dar veți fi liberi», «Sperăm să meritați sacrificiul nostru». Gândul ăsta trebuie să îl avem în fiecare zi. Începând de la președinte, prim-ministrul, conducători de orașe, toți trebuie să ne întrebăm. Sper ca începând de la primul om în stat până la copiii care încep să înțeleagă viața să aibă gândul ăsta”.
Au mai luat cuvântul, în calitate de „cetățean privat” și Adrian Zuckerman, fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, care s-a remarcat prin discursul purtat în limba română. Pe când era ambasador, cu aceeași ocazie, vorbise în engleză. Și de această dată, acesta a cerut României să își continue drumul către valorile „economiei de piață și statului de drept”. Cumva neașteptat, fostul ambasador l-a lăudat pe actualul prim-ministru Nicolae Ciucă, cel pe care l-a și decorat cu cel mai înalt grad care poate fi acordat de SUA pentru un cetățean non-american.
Finalul a fost dedicat revoluționarilor, afiliați atât în asociații locale, cât și în asociații naționale. Aceștia, în general, au cerut mai mult sprijin din partea primăriei, iar, pe de altă parte, au spus că este de salutat intenția primarului Dominic Fritz de a avea întâlniri cu revoluționarii și începutul demersurilor pentru realizarea Muzeului Revoluției. În ceea ce privește măsurile propriu-zise, însă, s-au plâns de lipsa sediilor adecvate sau lipsa sponsorizărilor la lansarea cărților. La modul general, însă, aceștia au părut a fi de acord: clasa politică „a distrus România” și a dus la „neîndeplinirea idealurilor revoluționare”.
