Mult trâmbiţata favoare făcută românilor obişnuiţi să mai şi mănânce, potrivit căreia TVA la alimente a scăzut la 9%, începe să se stingă. Aşa cum era de aşteptat, măsura guvernului de la acea dată nu a fost aceea de a-i proteja pe cetăţenii de rând, ci de a le găsi o portiţă (un fel de imunitate parlamentară, la un alt palier) diverşilor producători, care astfel cumpără materia primă la un TVA de 9%, dar nu scad acest TVA din preţul alimentelor cu cele 15%. Astfel, singurii avantajaţi ai măsurii au fost, din nou, „băieţii deştepţi”.
Pentru a mări brambureala şi mai mult, la produsele de bază, au apărut în supermarketuri mărci diferite de zahăr, de exemplu, care sunt mai scumpe decât produsul la care se vedea imediat după Ordonanţă, scăderea de preţ. Ambalaj nou, nume nou, preţ mare. Ghici, tu, cumpărător, care e scăderea de TVA! Croissantele cu unt care erau 99 de bani şi deveniseră vreo 67 de bani după Ordonanţă, au revenit după Paşti la 99 de bani.
Aceeaşi „răstălmăcire” de preţuri o aflăm la diverse game de pâine, la pateurile vegetale (care s-au scumpit încă de acum un an), la cele animale, la carne şi preparate din carne, la lactate, la napolitane, ciocolată şi alte dulciuri.
Unde e bunăstarea promisă? Doar în majorarea consistentă a salariilor, pentru că atunci ştie omul cum să şi-i împartă, nu în „pomana” guvernelor, din care profită aceiaşi „bogaţi şi deştepţi”.
