Acasă Actualitate „Libertatea culturii. Cultura libertăţii – retrospecţii, introspecţii, prospecţii”: detalii despre cartea care...

„Libertatea culturii. Cultura libertăţii – retrospecţii, introspecţii, prospecţii”: detalii despre cartea care va fi lansată la Bookfest 2023

DISTRIBUIȚI

Joi, 30 martie, în cadrul salonului de carte Bookfest, desfășurat la Centrul Regional de Afaceri (CRAFT) din Timișoara, va fi lansată cartea „Libertatea culturii. Cultura libertăţii – retrospecţii, introspecţii, prospecţii”. Vorbim de o lucrare comună, semnată de un grup de personalități culturale locale, coordonată de Georgiana Badea și Lavinia Tec.

După cum spune și titlul, volumul abordează temele libertății și culturii, și felul în care acestea se împletesc, în special în contextul în care Timișoara este, în 2023, Capitală Europeană a Culturii. Subiectele abordate de cei peste 20 de contribuitori sunt sau au fost dintotdeauna de „actualitate”. Printre altele, cultura anulării, libertatea religioasă, constrângeri sistemice din domeniul culturii, etc.

Iată care ar fi, mai exact, titlurile articolelor care compun cartea, cărora li se adaugă prefața și postfața realizate de cele două coordonatoare:

  • Cultura anulării şi răspunsul la aceasta – Dragoş Paul ALIGICĂ;
  • De la om la om: „libertatea lor în libertatea noastră”
    • Graţiela BENGA;
  • Cultura mediatizării şi libertatea religioasă – Ştefan BRATOSIN;
  • Despre asumarea liberă a identităţii (identităţilor) într-un dialog imaginar cu Proserpina – Valerius M. CIUCĂ;
  • Cu atît mai rău pentru fapte – Valentin CONSTANTIN;
  • Labirintul libertăţii – Simona CONSTANTINOVICI;
  • Secolul XXI. Fulguraţiile dreptului asupra creativităţii reflectate în oglinda lui Alice – Nicoleta Rodica DOMINTE;
  • Cultura exprimării libere şi schimonosirea spaţiului public. Cazul României post-comuniste – Lia Lucia EPURE;
  • Libertatea a fost înaintea Dreptului – Alexandru GAFTON;
  • Religia – excepţie în starea de excepţie? – Alexandra MERCESCU;
  • (Mai) Este preţul artei liber? – Mihaela MOCANU;
  • Drama libertăţii şi Marele Inchizitor – Mihai NEAMŢU;
  • Cuvinte în lumea distopiei: Cugetări despre toponimia şi onomastica Minunatei lumi noi a lui Aldous Huxley – Dana PERCEC;
  • Doar dinozaurii mai cred în libertate? – Ionuţ-Florin POPA;
  • Metafore ale culturii. Libertăţi şi îngrădiri – Loredana PUNGĂ;
  • Să mori rănit din dragoste de… libertate – Radu RIZOIU;
  • Refuzul patului procustian – Papi Emilian ROŞCULESCU;
  • Oceanul visurilor noastre. Spre (un drept la) personalitate în onlife? – Flaminia STÂRC-MECLEJAN;
  • Schiţă despre ipostazele, contradicţiile şi pericolele libertăţii
    • Valeriu STOICA;
  • Libertatea de a spune nu! – Lucian-Vasile SZABO;
  • Libertăţi înecate ca ţiganu’ la mal – Florentin ŢUCA;
  • Cultura tatuajului: libertatea de exprimare în era Internetului
    • Carmen Tamara UNGUREANU;
  • Riscurile libertăţii culturale – Paul VASILESCU;
  • Cultura între libertatea de creaţie şi constrângeri sistemice –perspectivă subiectivă – Lucian VĂRŞĂNDAN;
  • „Adevărata libertate este când ajungi să judeci cu propriul tău cap” – Matei VIŞNIEC;
  • Trei lecţii despre libertate învăţate pe pielea mea
    • Sever VOINESCU;
  • Evanescenţa identităţii noastre culturale – Renate WEBER.

La evenimentul de lansare de joi vor vorbi, alături de Cristian Clipa și Marcel Tolcea, zece dintre autori: Ștefan Bratosin, Simona Constatinovici, Lia Lucia Epure, Dana Percec, Loredana Pungă, Papi Roșculescu, Flaminia Stârc-Meclejan, Lucian-Vasile Szabo, Lavinia Tec și Lucian Vărșăndan.

Pentru a vă familiariza cu ideile pe care cei prezenți le vor exprima, probabil, și în discursul din cadrul evenimentului, vă redăm și câte o frază din contribuțiile acestora:

  • Ștefan Bratosin, Cultura mediatizării și libertatea religioasă: „Raportul dintre cultura mediatizării şi libertatea religioasă nu este o simplă injoncţiune intelectuală circumstanţială, ci o realitate obiectivă care impune o observaţie riguroasă pe fondul unui conţinut social empiric complex şi în continuă mişcare”
  • Simona Constantinovici, Labirintul libertății: „Libertatea se scrie continuu, e un du-te-vino testat de-a lungul existenţei, într-un decor pe care n-am putea să-l descriem, acum şi aici, cu exactitate. Ia forme diferite, raporturile cu realitatea se modifică de la o vârstă la alta şi implicit modul de situare în limitele libertăţii sau în dezmărginirea cu care îmbie la trăire”;
  • Lia Lucia Epure, Cultura exprimării libere şi schimonosirea spaţiului public. Cazul României post-comuniste: „Tema libertăţii de exprimare, împreună cu alte teme adiacente cum este cea a culturii exprimării libere şi responsabile într-un spaţiu, a constituit, cum este bine cunoscut, o aria tematică de reflecţie distinctă atât pentru problematizările din spaţiul teoriilor politice, dar şi pentru cele din alte zone al culturii sociale şi umaniste”;
  • Dana Percec: Cuvinte în lumea distopiei: Cugetări despre toponimia şi onomastica Minunatei lumi noi a lui Aldous Huxley: „Deşi literatura distopică nu este o noutate, iar bibliografia teoretică despre cum se construieşte acest gen literar are şi ea câteva decenii bune, studiile despre relaţia dintre scenariul distopic şi limbajul prin care acest scenariu se materializează sunt de dată mai recentă”;
  • Loredana Pungă, Metafore ale culturii. Libertăți și îngrădiri: „Percepţia metaforei traversează graniţa limbii, înspre zona imaginaţiei, acolo unde aceasta se naşte – spun, de exemplu, poeţi romantici precum Coleridge sau Shelley –, nu din simpla inventariere a unor similitudini evidente, ci din propunerea altora noi, care, la rândul lor, generează perspective originale asupra realităţii”;
  • Papi Roșculescu, Refuzul patului procustian: „Refuzarea oricărui concept este un concept. Probabil într-o altă viaţă am avut onoarea de a face parte din aceste organizaţii, iar în viaţa asta nu mai simt nevoia să am această onoare. Mă bucur de libertatea pe care mi-o oferă atât lipsa biografiei, cât şi statutul de autostopist”;
  • Flaminia Stârc-Meclejan, Oceanul visurilor noastre. Spre (un drept la) personalitate în onlife: Maybe it’s a real paradise? Se spune că noi, oamenii, conducem lumea fiindcă suntem singurii care putem crea reţele de entităţi, spaţii şi sensuri, care există în imaginaţia noastră comună, în timp ce celelalte vieţuitoare se limitează doar la a trăi (în) aceste realităţi”;
  • Lucian-Vasile Szabo, Libertatea de a spune nu!: „Lege şi revoluţie. A fost sau nu legală Revoluţia din 1989, începută la Timişoara în 16 decembrie?”;
  • Lavinia Tec, Postfață: „Libertate. Cuvânt puternic. Vibrează. Fascinează. Emoţionează. Nelinişteşte. Sminteşte. Irită. Intrigă. Revoltă. Uneşte. Dezbină. Ideile despre libertate sunt forţe care modelează mintea umană, determină acţiunile omeneşti, mişcă popoare, naţiuni. Ideile au consecinţe. Ideile rele au victime”;
  • Lucian Vărșăndan, Cultura între libertatea de creație și constrângeri sistemice – o perspectivă subiectivă: „Contrar aparenţelor, a produce evenimente culturale astăzi în România cu instrumentele unei instituţii publice poate echivala aproape cu un act de curaj, dacă nu chiar de nebunie”.

Pentru cei care vor și mai multe detalii, vă prezentăm și prezentarea care i-a fost făcută fiecăruia dintre autori, nu doar a acelora care vor și vorbi, în volumul care urmează să fie lansat:

„Dragoş Paul ALIGICĂ este profesor univ. dr. în cadrul Departamentului de Ştiinţe Economice şi Administrative al Universităţii din Bucureşti şi Senior Research Fellow în Programul F.A. Hayek pentru Studii Avansate în Filosofie, Politică şi Economie la Centrul Mercatus, Universitatea George Mason din SUA. Este autor şi coautor a zece cărţi şi a numeroase articole academice de teorie politică, analiza instituţională şi filosofie socială şi politică. A publicat în reviste academice precum „American Political Science Review”, „Revue française d’economie”, „Society”, „East European Economics”, „Public Choice” şi „Comparative Strategy”. Între cărţile sale se numără: Institutional Diversity and Political Economy (Oxford University Press,2014) şi Public Entrepreneurship, Citizenship and Self-Governance (Cambridge University Press, 2018).

Georgiana I. BADEA, profesor univ. dr. la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara, profesor invitat la Instituto de Letras da Universidade de Brasília (2018-2020), a publicat cărţi de traducto- logie şi de istorie a traducerii generale, comparate şi de istorie a traducerii în limba română, studii literare francofone. Este membru CNATDCU (Filologie), în asociaţii ale traducătorilor literari şi generalişti, traductologilor (SoFT şi SEPTET, Franţa, ABRAPT, Brazilia), ale centrelor de studii francofone (CIEF, SUA, DF, UVT Timişoara), a coordonat mai multe volume colective şi tematice.

Graţiela BENGA, critic şi istoric literar, cercetător ştiinţific dr. habil la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Filiala din Timişoara a Academiei Române. Autoare a multor cărţi de specialitate, printre care Reţeaua. Poezia românească a anilor 2000 (2016), Cu cărţile la vedere. O privire asupra literaturii marginilor (2015) şi Eliade. Căderea în istorie (Hestia, 2005). A editat opera lui Victor Vlad Delamarina şi a lui Virgil Birou. Contribuitor la Dicţionarul romanului central-european, coordonat de Adriana Babeţi (Polirom, 2022), la Panorama post-comunismului în România, editor Liliana Corobca (Polirom, 2022) şi la periodice de specialitate.

Ştefan BRATOSIN, doctor în Ştiinţele informării şi comunicării, specializarea media, religie şi politică (Universitatea Charles de Gaulle de Lille 3) şi în teologie reformată (Universitatea Aix-en-Provence), este profesor univ. dr. clasă excepţională la Universitatea Paul Valéry de Montpellier 3, Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din lume, inclusiv al Universităţii de Vest din Timişoara, director adjunct al centrului de cercetarea al CORHIS (UR7400) în perioada 2016-2020, director al revistei ESSACHESS – „Journal for Communication Studies” şi preşedinte IARSIC. El a fost director şi membru în proiecte cu finanţare franceză şi internaţională (AUF, PHC Maghreb, UEFISCDI, PCRD 7, CEDRE, BQR- PRES etc.), a publicat cărţi de autor şi în coautorat la edituri precum L’Harmattan (Paris), Peter Lang (Berna), EUV (Timişoara) etc. Este membru fondator al mai multor centre de cercetare interdisciplinară CORHIS (Universitatea Paul Valéry), IARSIC; a fost director al centrului de cercetare LERASS (UR827, Universitatea Paul Sabatier Toulouse 3). Este expert- evaluator naţional (Franţa) şi internaţional în cadrul organismelor de evaluare de proiecte şi de asigurarea a calităţii în învăţământul superior. Detalii biobibliografice: https://www.researchgate.net/lab/Stefan-Bratosin-Lab.

Valerius M. CIUCĂ este prof. univ. dr. DHc. habilis la Facultatea de Drept a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, asociat la ULCO, Franţa, invitat la University of Ottawa, Canada, ex-judecător al Tribunalului Uniunii Euro- pene, membru fondator al Fundaţiei Academice „Petre Andrei” din Iaşi, al Centrului „Robertianum”, al Cercului de hermeneutică juridică „Şcoala dreptului organic”, al Centrului de Cercetări Juridice „Şcoala exegetică după metoda postglosatorilor”. Relief cărturăresc: Procedura partajului succeso- ral, Polirom, 1997; Lecţii de sociologia dreptului, Polirom, 1998; Lecţii de drept roman, vol. I-IV, Polirom, 2001; Lecţii de hermeneutică juridică, 2003; Patografia Mihai Eminescu (cu Gh. Scripcaru), Junimea, 2004; Psihanaliză şi hermeneutică juridică. Pledoarie pentru iubirea necondiţionată (cu Gh. Scripcaru et al.), 2005; Individul radical (cu Gh. Scripcaru), 2006; Deontologie  judiciară.  Syllabus,  2010;  Vagant  prin  ideea  europeană. Fulguraţii juridico-filosofice, 2011; Itinerarii prin pretoriile europene. Selecţie subiectivă de cazuistică europeană, 2011; Drept roman. Lecţiuni, vol. I-II, 2014; Euronomosofia, 2019; Senioriile Florei, 2022.

Valentin CONSTANTIN – profesor emerit al UVT, unde a predat Drept internaţional public, Organizaţii şi relaţii internaţionale şi Protecţia inter- naţională a drepturilor omului. Publică eseuri constant în revista „Orizont”. A publicat mai multe volume, articole şi studii juridice.

Simona CONSTANTINOVICI, romancieră, poetă, critic literar, este profesor univ. dr. habil., predă la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara. Membră a Atelierului literar „Arier- garda”, a Uniunii Scriitorilor din România şi a Societăţii Tinerilor Universitari, a publicat lucrări de referinţă în domeniu, poezie, romane, cronici literare şi eseuri. S-a specializat în stilistica textului literar, semantică, lexicografie poetică şi lexicografie filosofică. Dintre acestea amintim: Palimpseste argheziene Dicţionar de termeni arghezieni (I, II, III); L’art du paradoxe dans l’œuvre de Paul Claudel; Sertarele cu ficţiune. Manual de scriere creativă; Spaţiul dintre cuvinte; Dicţionar de termeni cioranieni (coord.).

Nicoleta Rodica DOMINTE este conferenţiar univ. dr. la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde predă Dreptul proprietăţii intelectuale (disciplină obligatorie), Comunicare juridică (disciplină opţională) şi Protecţia juridică a proprietăţii intelectuale (disciplină obligatorie în cadrul studiilor masterale). A publicat numeroase cărţi şi articole, dintre care enunţăm cu titlu de exemplu: Dreptul proprietăţii intelectuale. Protecţie juridică (ed. Solomon, 2021), Comunicare juridică (Ed. Solomon, 2022), Dicţionar de dreptul proprietăţii intelectuale (Ed. C.H. Beck, 2009), Reverberaţiile juridice ale modernizării dreptului de autor în viziunea lui Ezra Pound (în coautorat, în „Analele UVT” – Seria Drept nr. 2/2018).

Lia Lucia EPURE (n. Petric), conferențiar univ. dr. la UVVG Arad şi Universitatea Politehnica Timişoara (Comunicare). Doctor în Ştiinţele comunicării, cu Managementul Comunicării Organizaţionale. Studii de caz: ELBA şi Bega Group, (2011), autoare a cărţilor Timişoara, între Europa şi Orient, Politic şi Apolitic, Timişoara, aşa cum o văd eu, Regele Mihai, un surâs care nu se vede (Timişoara, Burmar, 2005), este jurnalist din 1990, a lucrat ca publicist comentator în TVR, a fost redactor al cotidianului „Timişoara” (1991 – 1996), iar în 1999 a fondat, alături de alţi colegi, „Revista FOCUS Vest”, directorul cotidianului „Ziua de Vest” (din 2001 – prezent). A coordonat mai multe campanii PR, cu un caracter educativ: „Nu te pune cu timişorenii”, „Timişoara curată. Nu arunca ţigările pe jos”, „ Cultura curăţeniei” (2022). Este membru fondator al Asociaţiei „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023”. A scris peste 10 000 articole de presă, în anii ’90, a făcut jurnalism de investigaţie, iar în ultimii ani, analize politice. Este implicată civic în mai multe acţiuni de susţinere a grupurilor vulnerabile, fiind membru Rotary Club Timişoara de 20 de ani.

Alexandru GAFTON, lingvist şi filolog evoluţionist de orientare neo- lamarckiană, cu o concepţie humeeană asupra realităţii şi adept al metodei baconiene, este profesor univ.dr. la Catedra de Limba română a Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (Iaşi), decan al Facultăţii de Litere, autor de ediţii de texte vechi româneşti şi al unor studii care încearcă să înţeleagă dinamicile limbii, gândirii, societăţii şi evoluţia relaţiilor dintre acestea. Traducător şi comentator al unor lucrări de lingvistică diacronică, istorie a creştinismului, evoluţionismului şi a mentalităţilor. Membru fonda- tor al Seminarului de lingvistică şi filologie „G. Ivănescu” şi al Societăţii Române de Dialectologie, membru fondator al Asociaţiei Culturale „Text şi discurs religios”. Fondator şi editor-şef al revistei de lingvistică diacronică „Diacronia”. A fost profesor invitat la Universitatea Zürich (Elveţia, IX.2011-II.2012), preşedintele comisiei de Filologie CNATDCU, este membru al comisiei de Filologie CNATDCU.

Alexandra MERCESCU, lector univ. dr. la Facultatea de Drept, Universi- tatea de Vest din Timişoara, cercetător afiliat, Centre for Legal Education and Social Theory, Wroclaw University, Polonia; Nomos: Centre for International Research on Law, Culture and Power, Jagiellonian University, Polonia.

Mihaela MOCANU este absolventă şi doctor în Drept al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a susţinut în 2007 teza cu titlul „Contractul de franciză”. Avocat din 2004, Mihaela Mocanu este specializată şi în domeniul pieţei de artă, fiind şi autor al numeroase studii de specialitate în domeniu. Din 2012 este redactor-şef al „Revistei Române de Drept al Afacerilor”.

Mihai NEAMŢU, scriitor şi traducător, antreprenor şi educator. Fondator al Clubului Marile Cărţi, doctor în teologie şi studii religioase al Universităţii din Londra (King’s College, 2008); master of arts la Universitatea din Durham (2002), Marea Britanie; licenţiat în Filozofie (2000) şi Teologie ortodoxă (2005) al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; bursier la Colegiul Noua Europă din Bucureşti (2005-2006), cu stagii de cercetare la Universitatea Ludwig Maximilians (München), Russell Kirk Center (Michigan, SUA) şi Woodrow Wilson Center (Washington DC). Iniţiator şi co-editor al volumelor O filozofie a intervalului. In Honorem Andrei Pleşu (Humanitas, 2009) şi Memory, Humanity, and Meaning. Essays in honor of Andrei Pleşu’s sixtieth anniversary, offered by NEC alumni & friends (Zeta Books, 2009), a tradus în limba română din Jean-Luc Marion, Andrew Louth, John Behr, Hugo Tristram Engelhardt Jr., David Bentley Hart. A scris pentru numeroase volume colective şi periodice din ţară şi din străinătate (Acton Institute, Law & Liberty, Pro Ecclesia, St. Vladimir’s Theological Quarterly, Chora, Studia Phaenomenologica, Archaeus, Studia Politica etc.) şi are o bogată activitate publicistică („Cotidianul”, „Contributors.Ro”, „Dilema Veche” ş.a.). A publicat numeroase cărţi de autor, dintre care: Republica literelor. În căutarea centrului pierdut (2022), Light from Light. Jesus Christ, the Nicene Creed and the Monastic Experience of God (2022); Iisus la Niceea. Arianism, nihilism, ateism (2022); Gramatica Ortodoxiei. Tradiţia după modernitate (2007), premiată de revista „Cuvântul” pentru Cartea Anului, Secţiunea „Istoria ideilor şi istoria mentalităţilor“; în coautorat (Adrian  Papahagi,  Geneză  şi  Înviere.  Cum  citim  azi  Biblia?,  2022); V. Platforma marilecarti.ro.

Dana PERCEC este profesor univ. dr. habil. de literatura engleză la Universitatea de Vest din Timişoara. Predă cursuri de teatru elisabetan, literatură victo- riană, literatură americană a secolului al XIX-lea, cultură şi civilizaţie britanică şi istoria feminismului britanic şi american. Conduce doctorate în domeniul Filologie, literatură engleză şi americană, din anul 2015 la Şcoala doctorală de Ştiinţe Umaniste din cadrul UVT. A publicat cărţi despre literatura şi cultura elisabetană, literatura şi cultura victoriană, a editat o serie de teorie literară la editura Cambridge Scholars, a coordonat capitolul de traducere a romanului secolului XX în recenta O istorie a traducerilor în limba română (ITLR). De asemenea, este autoarea mai multor articole în reviste de specialitate şi co-editoarea jurnalului „British and American Studies”.

Ionuţ-Florin Popa – este profesor univ. dr. habil. la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Departamentul de Drept Privat, titular al disciplinelor „Obligaţii”, „Drept european al contractelor” şi „International Sales Law”. Este doctor în drept al aceleiaşi universităţi cu lucrarea „Conformitatea lucrului vândut” (Universul Juridic, Bucureşti, 2009) şi totodată autor, coautor sau coordonator a numeroase volume sau studii publicate în ţară şi în străinătate, majoritatea dedicate dreptului privat, dar şi intersecţiilor acestuia cu dreptul public. Totodată, autorul este director adjunct al Revistei române de drept privat şi membru al redacţiilor sau consiliilor ştiinţifice ale altor publicaţii româneşti din aria dreptului privat.

Loredana PUNGĂ este anglist, profesor univ. dr. la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara şi decanul acestei facultăţi, din 2020. Domeniile sale de expertiză includ studiile de traducere, lingvistica aplicată şi pragmatica. A publicat rezultatele cercetărilor sale, sub diverse forme, atât în ţară, cât şi în străinătate. Este redactor adjunct al revistei „British and American Studies” şi face parte din colegiul de redacţie a altor trei reviste de specialitate. Loredana Pungă conduce doctorate în domeniul Filologie.

Radu RIZOIU este profesor univ. dr. la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde predă discipline legate de dreptul civil: actul juridic, prescripţia extinctivă, persoanele şi garanţiile civile. În acelaşi timp, este formator la Institutul Naţional al Magistraturii, unde predă tot dreptul civil, dar sub aspectul litigiilor cu profesioniştii. În timpul care-i mai rămâne, este avocat, specializat în drept bancar. Autor a mai multor cărţi de specialitate şi a zeci de articole, publică în general pe teme legate de regimul juridic al ipotecilor, de organizarea persoanelor juridice şi de teoria actului juridic civil. În ultima perioadă se preocupă de teoria regulilor (juridice şi nu numai).

PAPI Emilian ROŞCULESCU, poet şi traducător, scenograf şi ilustrator pentru revistele „Reflex”, „Matrix” şi „Dichtungsring”, este un artist liber de concepte. În proiectele sale, se conjugă elemente lingvistice, picturale, grafice, sculpturale şi muzicale care provoacă cititorul/privitorul/ascultă- torul, îl „irită” prin auto-deriziunea latentă. Expoziţii: Stuttgart (1996, 1998, 2000), Vert St. Denis (1999), Paris (1999), Steinhagen/Bielefeld (2000, 2001, 2002), Saint-Brisson-sur-Loire (2000), Ville Nouvelle de Senart (2001), München (2001, 2005, 2006), Gütersloh (2001), Geretsried (2002, 2004, 2005, 2006), Reşiţa (2003), Schneverdingen (2004), Holzkirchen (2005), Bad Tölz (2005). Publicaţii: debut în antologiile: Argonauţii II, secţiunea Odiseu în Ithaca şi versuri versuri versuri (1988); contribuţii la antologii (1994-1999). A participat la proiectul Grenzüberschreitungen, Stuttgart, Donaufestival, Ulm (2002); Ars post artem, text şi imagini (2003); Uneori mai târziu, poezii şi desene (2005) etc.

Flaminia STÂRC-MECLEJAN este conferenţiar univ. dr. la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Drept, unde predă drept societar (al UE), dreptul mediului, CSR, etică şi legal English (din 2000). Este membră a Centrului pentru Dreptul Afacerilor Timişoara (Universitatea de Vest din Timişoara), membră a colegiului de redacţie al revistei ,,Analele Facultăţii de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara”, secţiunea Dreptul Afacerilor, a Forumului European de Dreptul Mediului (EELF) şi a Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE). Este avocat (din 2013) şi formator în cadrul Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor. A fost profesor invitat la Università degli studi dell’Insubria Como în cadrul programului Erasmus + şi, de asemenea, a absolvit cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, Strasbourg, Franţa, şi a efectuat cercetări la Université Rennes 1, Franţa şi la Center for Social Investment al Universităţii din Heidelberg, Germania. A avut calitatea de raportor naţional pentru congresul organizat de International Academy of Comparative Law din anul 2022 şi de expert naţional în cadrul proiectului coordonat de către Institutul Universitar European de la Florenţa şi în care Uniunea Naţională a Barourilor din România este partener, între 2017-2019. Principalele sale domenii de cercetare sunt: dreptul societăţilor (al UE), dreptul mediului, CSR şi Law & Society. A publicat aproximativ 60 de articole şi 4 cărţi ca autor unic şi a participat la peste 50 de conferinţe. A publicat în volume colective apărute la edituri internaţionale (CH Beck – No Nomos – Hart, Peter Lang) şi a participat în proiecte de cercetare în domeniul dreptului societar.

Valeriu STOICA. Vreme de 11 ani a fost judecător, mai întâi la Judecătoria Sectorului 5, apoi la Tribunalul Municipiului Bucureşti. A fost profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, profesor şi decan al Institutului Naţional al Magistraturii, unde predă în prezent cursuri de drept civil. A fost membru al Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, al Institutului Internaţional de Drepturi ale Omului de la Strasbourg şi al Comisiei de la Veneţia. A publicat numeroase studii şi cursuri universitare în domeniul drepturilor reale principale şi al obligaţiilor.

Lucian-Vasile SZABO este prozator, critic, istoric literar şi jurnalist. Doctor în Filologie, cadru didactic la Universitatea de Vest din Timişoara. A fost jurnalist şi editor la publicaţii importante din Timişoara. În cercetările sale este preocupat de relaţia dintre scriitori şi jurnalişti cu puterea politică; de impactul comunicării digitale asupra democraţiilor liberale; de investigarea faptelor petrecute la Timişoara în perioada Revoluţiei Române din 1989. Cărţi: Libertate şi comunicare în lumea presei, Jurnalişti, eroi, terorişti, Capcane ale comunicării, Un alt Slavici, Sindromul Timişoara 1989, Mass- media timişoreană în Revoluţie şi după, Cu Slavici şi Arghezi după gratii.

Lavinia TEC este conferenţiar univ. dr. la Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timişoara. Predă drept civil, dreptul european la afacerilor şi drept societar.

Florentin ŢUCA a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Suceava şi a absolvit, în 1993, Facultatea de Drept a Universităţi din Bucureşti. Şi-a susţinut în 2007 doctoratul în Drept cu o teză despre parteneriatul public- privat. A fost timp de trei ani asistent universitar la Facultatea de Drept. În prezent, este unul dintre fondatorii Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi avocat coordonator al societăţii, având o experienţă profesională de 30 de ani. În calitate de consultant/expert, a fost implicat în procese de elaborare a unor proiecte legislative în diverse domenii (privatizări, concesiuni, sectorul bancar etc.) şi deţine o bogată activitate de reprezentare în proceduri de arbitraj intern şi internaţional, cu deosebire speţe rezultând din încălcarea diverselor tratate bilaterale privind protecţia reciprocă a investiţiilor. Publică în mod frecvent articole de interes pentru societatea civilă, atât pe blogul personal www.florentintuca.ro, cât şi în diverse reviste şi publicaţii, inclusiv online, printre care revista „Dilema Veche”, contributors.ro, adevarul.ro, juridice.ro, universuljuridic.ro, hotnews.ro. Este autor al volumelor de eseuri.

Gâlceava cu juristul din mine (Humanitas, 2014) şi Adevărul în căutare de minister (Universul Juridic, 2021). A participat în calitate de lector la numeroase conferinţe şi forumuri interne şi internaţionale pe teme actuale din domeniul juridic, organizate de instituţii private sau de către instituţii din mediul academic. În anul 2012, a fost desemnat European Managing Partner of the Year de publicaţia londoneză „The Lawyer”.

Carmen Tamara UNGUREANU este profesor univ. dr. la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Predă cursurile Dreptul comerţului internaţional, Contracte comerciale internaţionale şi Dreptul inter/ naţional privat european în raporturi de comerţ internaţional. Este conducător de doctorat în Dreptul comerţului internaţional şi director al Școlii Doctorale de Drept.

Paul VASILESCU, profesor la Facultatea de Drept, Universitatea „Babeş- Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă Drept civil.

Lucian VĂRŞĂNDAN, licenţiat în Filologie – germanistică şi anglistică – şi în Drept (Universitatea de Vest din Timişoara), poet de expresie germană şi traducător de teatru şi de poezie în limba germană. Actualmente directorul Teatrului German de Stat Timişoara, unde anterior a lucrat ca secretar literar. A fost redactor al publicaţiilor „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumä- nien”, „Banater Zeitung”. În 2016 a ocupat funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, contribuind, printre altele, la optimizarea cadru- lui normativ referitor la instituţiile de spectacole şi la finanţarea proiectelor culturale.

Matei VIŞNIEC, scriitor şi jurnalist, a debutat ca poet în 1972 în revista „Luceafărul”, apoi cu volumul La noapte va ninge în 1980. Licenţiat în Filozofie (Universitatea din Bucureşti), fondator al Cenaclului de luni, exilat politic în 1987, a lucrat între 1990 si 2022 ca jurnalist pentru Radio France Internationale (Paris) şi s-a făcut cunoscut în toată lumea cu piesele de teatru, nelipsite de la Festivalul de la Avignon. A publicat mai multe volume de poezie, romane, nuvele şi un număr impresionant de piese de teatru scrise în franceză şi în română, traduse în peste 40 de limbi. Reţinem câteva titluri: Istoria comunismului povestită pentru bolnavi mintal, Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals, Maşinăria Cehov, Trilogia balcanică. Migraaaanţi sau Prea suntem mulţi pe nenorocita asta de barcă, Caragiale e de vină. Despre tandreţe. Teatru vag. Decorat de Franţa cu Ordinul Naţional de Merit în grad de Cavaler, este Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi, dintre care Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, Universitatea Ovidius Constanţa, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, Bucureşti (visniec.com) (n. ed.).

Sever VOINESCU a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din Bucureşti în secolul trecut. A profesat avocatura puţin şi întâmplător, deşi este membru al Baroului din Bucureşti. A abandonat repede cariera univer- sitară, când şi-a dat seama că nu-i place să fie profesor. Totuşi, nu a pierdut niciodată pasiunea pentru drept, rămânând un cititor avid de literatură juridică, profesionalizându-se în această calitate. Sever Voinescu este redactor-şef al revistei „Dilema veche”, realizator al emisiunii „Europa Christiana” la postul Trinitas TV, membru în board-ul Centrului pentru Studiul Dreptului Natural şi Analiză Normativă din Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi un iusnaturist de modă veche.

Renate WEBER este absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti şi este cunoscută pentru activitatea sa ca apărătoare a drepturilor omului. În perioada 1990-2007 a activat în societatea civilă, înfiinţând primele organizaţii de drepturile omului din România şi a făcut parte din conducerea mai multor organizaţii internaţionale. În 2000 a fost judecător ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar în 2005 a fost consilier prezidenţial pe chestiuni constituţionale. În perioada 2007-2019 a fost deputată în Parlamentul European. În această perioadă a condus în numele UE mai multe misiuni de observare electorală în America Latină şi Africa. Din iulie 2019 este Avocat al Poporului”.

Comentarii

comentarii