Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) susţine că, începând din 2014, universităţile româneşti riscă să piardă o importantă parte din finanţarea publică dacă nu îşi fac bine temele.
Universităţile vor pierde bani serioşi dacă nu asigură suficiente locuri de practică pentru studenţi, au puţini profesori şi mulţi studenţi sau nu iau măsuri pentru integrarea celor din medii defavorizate.
Studenţii nu contau în metodologiile vechi…
Alţi indicatori, precum rata de angajare a absolvenţilor, respectarea drepturilor studenţilor sau organizarea de programe de studii în colaborare cu universităţi din alte ţări vor fi măsuraţi, însă vor avea impact financiar doar din 2015. Concluziile au fost trase în şedinţa de la sfârşitul acestei săptămâni a Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), for care propune metodologia de finanţare a universităţilor din fonduri publice.
ANOSR a atras atenţia CNFIS că, până acum, majoritatea banilor primiţi de universităţi depindeau de numărul de studenţi, dar nu şi de calitatea experienţei acestora, fapt care a afectat extrem de mult calitatea educaţiei. Prin metodologia valabilă până în 2010, doar în jur de 2,5% din banii primiţi de universităţi depindeau de aspecte precum locurile în cămine, asigurarea de locuri de practică prin convenţii încheiate de universitate, mobilităţile studenţeşti sau existenţa centrelor de consiliere în carieră.
Noua metodologie de finanţare a universităţilor
În urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 117 din 2013, universităţile nu vor mai primi banii alocaţi în funcţie de performanţă pe baza clasificării universităţilor şi ierarhizării programelor de studii, ci în baza unor indicatori de calitate, similar cu procesul de finanţare de până în 2010. Finanţarea de bază (sumele pe care universităţile le primesc strict în baza numărului de studenţi şi care compun peste 70% din finanţarea totală alocată de stat) se calculează similar cu anii trecuţi. Pentru finanţarea suplimentară (fondurile alocate pe bază de performanţă şi care compun peste 25% din finanţarea totală alocată de stat), CNFIS şi-a propus să simplifice indicatorii, astfel încât aceştia să fie mai uşor de colectat şi procesat, dar şi să realizeze un echilibru între diferitele aspecte de care o universitate trebuie să se preocupe. CNFIS va propune patru categorii de indicatori de performanţă: Predare-învăţare (35% din finanţarea suplimentară), Cercetare (35%), Orientare internaţională (10%) şi Orientare regională şi echitate socială (20%).
Studenţii vor modificări substanţiale în metodologie
Liderii studenţilor din ANOSR susţin că există aspecte importante care au rămas pe dinafară, iar metodologia poate fi încă modificată substanţial. Studenţii sunt nemulţumiţi de faptul că membrii CNFIS nu au acceptat deocamdată introducerea unui indicator referitor la Centrele de Consiliere şi Orientare în Carieră, considerat serviciul social cu cele mai mari probleme de funcţionare şi extrem de important pentru reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratei de angajare. Nici flexibilitatea programelor de studii nu a fost acceptată printre indicatori. Rata de angajare a absolvenţilor este un indicator propus de reprezentanţii studenţilor, care va apărea în metodologie, dar ar urma să aibă impact financiar doar după 2014.
„E timpul să privim mai curajos spre viitor şi să ne asigurăm că modul în care statul dă bani universităţilor este benefic pentru studenţi şi pentru societate. Studenţii nu pot rămâne importanţi doar la numărătoare şi sperăm ca şi ceilalţi actori din mediul academic, conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale şi membrii CNFIS să înţeleagă şi să susţină acest lucru”, a spus Mihai Dragoş, preşedinte ANOSR.
