Primăria Timişoara va continue reabilitarea infrastructurii de transport în comun cu tramvaiul. Consilierii locali din Timişoara au votat în plenul de marţi, mai multe proiecte de hotărâre care se referă la reabilitarea liniilor de tramvai şi a tramei stradale pe mai multe artere din oraş.
Astfel, pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Timişoara de marţi se vor regăsi nouă proiecte de hotărâre care vizează aprobarea Studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramei stradale pe străzile Ioan Slavici şi Polonă, pe strada Ardealul, tronsonul Ana Ipătescu – Victor Hugo – Aluniş – Drubeta, Bulevardul Cetăţii, Aleea Avram Imbroane – strada Gheorghe Adam, Calea Bogdăneştilor, strada Ştefan cel Mare, Calea Buziaşului şi Calea Stan Vidrighin.
Tot în şedinţa Consiliului Local Timişoara a fost luată, în unanimitate, o hotărâre care poate schimba în bine modul în care se circulă în Timişoara. Consilierii au hotărât ca la următoarele reabilitări de linii de tramvai să fie prevăzut faptul că pe benzile destinate liniilor de tramvai vor circula şi mijloacele de transport în comun, de la autobuze şi firobuze, la taxiuri. Iniţiativa a fost propusă de consilierul local PSD Traian Stoia. „Propunea mea a fost susţinută de primarul Ciuhandu şi directorul Direcţiei de Drumuri Culită Chiş. Este normal ca şi în Timişoara să se circule ca la Milano sau 
în alte oraşele occidentale. Circulaţia mijloacelor de transport în comun de benzile destinate liniilor de tramvai va descongestiona traficul. Cu investiţii minime şi liniile de tramvai deja reabilitate pot fi transformate, prin aducerea asfaltului la nivelul liniei de cale, în benzi circulabile pentru autobuze şi taxiuri,” ne-a declarat Traian Stoia.
Până în momentul de faţă, în Timişoara s-au reabilitat aproximativ 50 de kilometri de linii de tramvai. În perioada următoare vor di reabilitata încă 38 de kilometri de linie cale şi modernizarea integrală a străzilor respective – reţele, carosabil, trotuare, spaţii verzi. Investiţia totală se ridică la aproximativ 660 de milioane de lei, Primăria sperând să obţină aceşti bani din fonduri structurale.
