Acasă Actualitate Lizica Mihuț, președinte până la moarte al unei structuri academice ce ocolește...

Lizica Mihuț, președinte până la moarte al unei structuri academice ce ocolește legea

413
DISTRIBUIȚI

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, o universitate cu doi rectori

Lizica Mihuț, rectorul de trei mandate al universității de stat din Arad, este pe cale să ajungă, de astăzi, pe viață președintele unei structuri care, ocolind prevederile Legii educației, va conduce și va cenzura activitatea de conducere a universității. Conștientizând faptul că, pensionabilă fiind de ani buni și nemaiputând acumula noi mandate de rector, nu mai poate conduce Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad conform prevederilor Legii nr. 1/2011, Lizica Mihuț a construit o structură nouă, un așa-zis Consiliu Academic, în baza prevederilor art. 214, alin. 7 din lege, care prevede faptul că „Prin Carta universitară, universitatea își poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului economic și personalități din mediul academic, cultural și profesional extern” (sublinierea ne aparține). În baza acestei prevederi extrem de sumar redactate, dar clară în esență, prin care, în litera și spiritul legii, universitățile pot crea structuri consultative, nu decizionale, formate din consultanți externi instituției, la universitatea de stat din Arad s-a creat o structură, conform regulamentului de funcționare, care dublează și cenzurează consiliul de administrație și activitatea rectorului. Carta universității, aprobată (este drept, în mai mulți pași) de Ministerul condus la vremea respectivă de Daniel Funeriu, care are legături strânse cu Lizica Mihuț, demonstrate și dovedite demult, reglementează funcționarea Consiliului Academic în condiții care încalcă chiar Legea educației promovată cu atâta elan de același ministru, Daniel Funeriu.
Articolul 66 din Cartă prevede înființarea Consiliului Academic, format din „Președinte, consilieri, Experți, care are ca obiectiv sprijinirea activității structurilor de conducere”. Urmează însă prevederea de aur pentru viitorurl Lizicăi Mihuț în structurile universității de stat din Arad: „Desemnarea membrilor Consiliului Academic se va face prin vot sau concurs, după caz, dintre personalități ale mediului academic, cultural, economic etc., fără limită de vârstă”. Dispare de aici prevederea expresă din art. 214, alin. 7 al Legii educației naționale, privind desemnarea membrilor structurii înființate în baza acestui articol din mediul extern și, în plus, se renunță la limita de vârstă, fapt ce contrazice ideea Legii educației naționale, de a elimina persoanele de vârsta pensiei din orice structuri de conducere ale universităților, de stat sau private, românești.

Consiliu Academic ce dublează conducerea universității

Carta Universității „Aurel Vlaicu” prezintă Regulamentul de funcționare al acestui Consiliu Academic, unde găsim prevederi care, în fapt, dublează sau cenzurează activitatea structurilor legale de conducere și a rectorului. Vom da câteva exemple. Conform art. 208, alin. 3 din Legea educației naționale, Senatul universității stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituției de învățământ superior și a consiliului de administrație. Acestea întocmesc rapoarte de monitorizare și control care sunt prezentate periodic și sunt discutate în cadrul senatului universitar, stând la baza rezoluțiilor acestui for. Este vorba, deci, despre comisii de specialitate, nu de structuri consultative constituite în baza art. 214, alin. 7 din Lege.  Însă la universitatea de stat din Arad, Carta universității stabilește altceva: în Regulamentul Consiliului Academic, structură, teoretic, consultativă și formată din personalități ale mediului extern universității, se prevede, încă din art. 1, că acesta „acordă consultanță Senatului prin întocmirea de note, rapoarte, analize si propuneri cu privire la problemele supuse spre dezbatere Senatului”. Consiliul Academic întocmește note, rapoarte, analize și propuneri cu privire la problemele supuse spre dezbatere Senatului în varii domenii, inclusiv cele privind strategia universității pe termen scurt, mediu și lung (atribut al Senatului!), proiecte privind o mai bună gestionare a patrimoniului (atribuție a rectorului și consiliului de administrație) sau proiecte privind măsurile pentru asigurarea unui raport optim între activitățile teoretice si practice, care să sprijine integrarea profesională a absolvenților (atribute ale decanatelor și Senatului).

Președintele Consiliului Academic substituie rectorul

Fără a intra în alte amănunte privind modalitatea de desemnare a membrilor Consiliului Academic și a președintelui acestui for, stabilite pe larg (și de multe ori ocolind prevederile Legii educației naționale), putem observa doar că Regulamenttul de funcționare, prevăzut în Carta universitară acceptată de Ministerul Educației, conferă președintelui Consiliului Academic competențe care țin, tot conform Legii nr. 1/2012, de atribuțiile rectorului. Câteva exemple: art. 12, litera g: „Poate reprezenta, alături de Rector, Universitatea, in relațiile cu mediul instituțional, de afaceri si mass-media”. În același articol, la literele n, o, q, s, t, u, v, w, x, apar prevederi care acordă președintelui Consiliului Academic drepturi care depășesc cu mult sfera consilierii, ajungând, de exemplu, la cenzurarea efectivă a activității economico-financiare a universității (literele s, t, u), stabilește nivelul taxelor, atribuție în fapt a consiliului de administrație (litera v) sau reprezintă universitatea în raport cu foștii absolvenți (litera x), asta deși ar trebui, conform legii, să aibă statut de consultare, nu de reprezentare.
Evident, toate acestea, în baza aceluiași Regulament prevăzut de Carta Universitară, se realizează în baza unei retribuții prevăzute și stabilite de Senat, iar în activitatea sa președintele Consiliului Academic beneficiază de infrastructură pusă la dispoziție de universitate.

Lizica Mihuț, spre funcția de supra-rector

Nașterea structurii care va netezi drumul LIzicăi Mihuț spre dominația perpetuă asupra universității de stat din Arad nu a fost simplă. De-a lungul timpului, pe site-ul instituției, au apărut variante de Cartă și de funcții vizate de Lizica Mihuț, până la cea finală, care însă, pe site, nu poartă aprobarea ministerului de resort. Pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație s-au depus patru candidaturi: Lizica Mihuț și Ionel Barbu (cel mai tânăr candidat), ambii angajați ai Universității și Francisc Tusz (profesor universitar, specialist de marcă în Sudură) și Pavel Belean (profesor universitar, fost director administrativ), candidați externi, foste cadre ale Universității „Aurel Vlaicu”, actualmente pensionari dar consultanți în domeniul tehnic, respectiv economico-financiar.
Candidaturile au apărut pe site, dovadă că au fost acceptate, deși primele două nu îndeplineau condițiile art. 214, alin. 7 din Legea educației naționale. Astăzi va avea loc alegerea președintelui Consiliului Academic, jocurile fiind făcute, evident, pentru Lizica Mihuț, care astfel își va putea perpetua dominația asupra structurilor legale de conducere, Senat, consiliu de administrație și rector, toate acestea pe bani publici, în baza retribuției pe care Senatul i-o va acorda, cu generozitate, în baza Regulamentului din Carta universitară care fentează substanțial Legea nr. 1/2011.
 

Comentarii

comentarii