Acasă Actualitate ”Lumea a treia” din centrul Timișoarei. Un proiect apreciat peste hotare care...

”Lumea a treia” din centrul Timișoarei. Un proiect apreciat peste hotare care nu a fost o prioritate pentru primarul Robu

1133
DISTRIBUIȚI

Piața 700 este una dintre cele mai cunoscute piețe din Timișoara. Aflată la o aruncătură de băț de centrul istoric, nu departe de mall, Piața 700 face de rușine orașul care va fi, în 2021, Capitală Culturală Europeană. “Piața 700 este o rușine, acolo e lumea a treia”, sunt chiar vorbele primarului Timișoarei, Nicolae Robu, care timp de șase ani n-a făcut nimic pentru a scăpa orașul de această rușine, deși avea, de zece ani, un proiect dat exemplu până și în străinătate.

Dacă vrei să iei tramvaiul de la gară spre Piața Unirii și nu cobori la catedrală, atunci ești obligat să treci prin Piața 700. Un loc preferat și de hoții de buzunare care dau atacul în mijloacele de transport. Pe acolo trec zilnic o sumedenie de corporatiști care lucrează în City Business Centre, care a fost, la un moment dat, prima clădire de birouri din zonă ce se încadrează în clasa A.

Acum sunt mai multe clădiri moderne, înalte, cum vedem peste hotare, pline de birouri din care se vede o imagine dezolantă: un acoperiș gri sub care se ascund niște tarabe vechi. Un dezacord vizual! O antiteză tristă pentru Timișoara, lucru recunoscut și de primarul orașului încă de acum cinci ani.

“Piaţa 700 este o ruşine pentru Timişoara, din păcate asta-i situaţia şi acolo numai o intervenţie majoră poate să conducă la o schimbare. Acolo trebuie făcută o altă piaţă, cu un alt regim de acces. Acolo s-au dat autorizaţii să se construiască acele coşmelii în mijlocul pieţei. Te duci la City Business Center, când intri eşti cu spatele spre Piaţa 700 şi nu e deranjant, dar când ieşi dintr-o lume civilizată şi îţi apare în ochi priveliştea Pieţei 700 ai un disconfort. Acolo e lumea a treia…”, spunea, aparent mâhnit, primarul Timișoarei în anul 2013.

În același timp, Robu spunea că nu sunt bani pentru modernizare. Nu s-a găsit niciun leu pentru Piața 700 în cei șase ani de când Nicolae Robu este primar al Timișoarei. Nu i-a găsit nici fostul primar Gheorghe Ciuhandu, care avea un proiect încă din anul 2008. Un proiect care a fost dat exemplu la târgurile de arhitectură de peste hotare, întocmit de o firmă renumită de profil din oraș.

În toamna lui 2008, Primăria Timișoarei a anunțat că vrea să schimbe total fața Pieței 700, printr-un parteneriat public-privat dezvoltat cu compania privată care a dezvoltat centrul de afaceri din zonă – faimosul CBC. Proiectul de reorganizare spațială a pieței a fost gândit de arhitecții Andreescu și Gaivoronschi, doi dintre cei mai renumiți arhitecți ai orașului. Proiectul a fost plătit de Ovidiu Șandor, cel care a construit City Business Centre, și dăruit apoi primăriei.

Prevedea transformarea Pieței 700 într-o poartă spre centru, cu o zonă pietonală largă, separată de traficul auto, cu pasaje pietonale care să lege piața de vechea cetate. Pe locul pieței agroalimentare și a celei de flori era vorba de amenajarea unei piațete moderne cu cafenele și terase, coborâtă sub nivelul străzii, în completarea celorlalte trei piețe cu care Timișoara se mândrește atât de mult: Piața Unirii, Libertății și Victoriei. Era gândit ca un spațiu de promenadă care să lege Piața 700 de zona vechii cetăți prin pasaje pietonale subterane și scări rulante, plin de spații comerciale.

Proiectul a fost atât de apreciat la acea vreme încât a fost dat exemplu la mari evenimente de arhitectură peste hotare, iar realizatorii și-l amintesc și acum până la cel mai mic detaliu.

“Noi ne mândrim cu proiectul acela, îl știm perfect. A fost o gândire de tip peisageră, am lucrat topologic. Se baza tot proiectul pe preluarea de către primărie a Spitalului Militar, dar din moment ce nu e al primăriei, e o ficțiune. Se făcea un parcurs pietonal care ajungea în curtea centrală a spitalului. Ajungea pasajul pietonal în curte, care se scufunda, la Budapesta este o scufundătură rotundă, la Gara Keleti, de acolo puteam să ne ducem și să ieșim în suprafață în mijlocul spitalului, care ar fi urmat să devină o instituție de cultură. Mai mizam apoi la o trecere către est, pe axa Bastion. Era o gândire care avea niște intenții urbanistice de regenerare, încă o dată, a cetății Timișoarei. Este un proiect pe care l-am prezentat în occident și ne-am mândrit cu el. Cu proiectul CBC am fost la o mare manifestare a arhitecturii. Noi n-am gândit ansamblul acela ca pe o insulă independetă, era integrat”, a declarat, pentru libertatea.ro, Vlad Gaivoronschi, unul dintre arhitecții care a realizat proiectul.

Andreescu & Gaivoronschi au mers cu proiectul CBC la Wolrd Arhitecture Festival din Barcelona, în 2010. Se mândresc și cu o nominalizare la The Mies van der Rohe European Architecture Award, în 2008.

“La vremea respectivă, noi am fost plătiți de Ovidiu Șandor să-l facem, el ne-a tot tras de mânecă să gândim chestia asta. Sigur, e o variantă destul de complexă, avem și variante ulterior gândite și la nivel, nu cu scufundătură, există mai multe posibilități de a ataca problema. Dar aceasta era cea mai categorică. Fără să devină Spitalul Militar altceva decât este, e păcat că nu s-a făcut acest schimb cu Armata Română, să aibă un spital modern în altă parte”, a mai spus Gaivoronschi.

Lumea a treia din Piața 700 a ajuns să fie reinterpretată și de viitori arhitecți din Lyon. În anul 2000, România, prin Timișoara, a devenit parte din Europan, un organism care din doi în doi ani organizează concursuri de arhitectură și urbanism pe variante europene. La un moment dat, șeful Europan a venit la Timișoara și a pus o echipă de studenți din Lyon să transforme Piața 700.

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, recunoaște că nu s-a interesat de proiect, dar a readus în discuție ideile lansate în urmă cu zece ani. Mai mult, el spune fără probleme că Piața 700 nu a fost o prioritate până acum în administrația lui.

“Piața 700 nu a fost o prioritate. Nu pentru că nu ar fi importantă, este extrem de importantă pentru oraș, ci pentru că resursele noastre sunt limitate și au fost alte lucruri care trebuiau rezolvate mai urgent. Acum i-a venit rândul. Eu nu m-am uitat peste proiectul din urmă cu zece ani, dar îmi aduc aminte de atunci de el, a fost un proiect care mi-a plăcut la acea vreme și cel puțin unele idei din el cred că trebuie să fie păstrate în continuare”, a dezvăluit Robu, libertatea.ro.

Edilul urbei de pe Bega vrea să organizeze un concurs de soluții cu idei de arhitectură pentru Piața 700, în care să se țină cont de idei din proiectul vechi.

“Spre exemplu, trecerea prin subteran din Piața 700 până pe strada Mărășești consider că a fost o idee foarte bună. Noi putem să facem într-un parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, chiar dacă nu este clădirea noastră. Ideea concursului de soluții este o hotărâre fermă a mea. Și la fel de ferm sunt în a spune că doresc acolo, pe de o parte, să avem clădiri înalte, moderne, care să cadreze cu ceea ce e deja dezvoltat în zonă, la CBC, iar pe de altă parte doresc să păstrăm o piață agroalimentară, însă ea să fie la subsol, demisol, parter, nu mai mult de atât și doresc și o legătură subterană spre zona Cetate”, spune primarul.

Arhitectul care a realizat proiectul de transformare a Pieței 700 într-o “poartă spre centru” spune că înainte de organizarea unui concurs de soluții ar trebui organizată o serie de întâlniri, cu arhitecți și oameni din primărie.

“Din păcate, aici Timișoara a rămas în urmă. (…) Eu cred că ar trebui discutat pe probleme de management urban înainte de a avea un concurs. Este nevoie de o temă, care necesită luni de zile de lucru pentru a decide până la urmă către ce strategie îndrepți concurenții. Se poate da o temă de concurs și considerăm că spitalul e o treabă pe termen lung, concurenții pot să interpreteze problema și să o gândească atât urbanistic, cât și strategic din punct de vedere economic”, mai spune Gaivoronschi.

Proiectul din 2008 a fost gândit pe trei etape, așa că arhitectul timișorean crede că încă este timp să fie pus în aplicare. Primarul Nicolae Robu pare să nu vrea să-l folosească însă, așa că vrea să organizeze un concurs de soluții, să o ia de la zero.

“Este nevoie de câțiva ani, cu certitudine, și de investiții serioase. Nu trebuie să fie investiții de la bugetul local, pot să fie investiții private, surse de finanțare diverse obținute, începând de la bugetul de stat, Guvernul Norvegiei, fonduri europene ș.a.m.d.”, a conchis primarul Timișoarei.

Sursa: libertatea.ro

Comentarii

comentarii