este de părere dr. Dafin Handrea (foto), proprietarul Farmaciei “Sf. Maria” Timişoara
În sistemul actual – producători de medicamente, distribuitori, spitale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi bolnav – în ce loc este putred, de s-a ajuns ca omul să-şi plătească doctoriile când este internat în spital sau să nu mai primească reţete compensate sau gratis, deşi este asigurat medical?
La ora actuală, armamentul, petrolul şi medicamentul dirijează totul.
Medicamentul costă mult şi trebuie plătit şi sunt extrem de necesare omului bolnav. Există ţări cu servicii sociale eficiente şi solide cu economii stabile. La noi nu e stabilă economia. Normal că la noi apar probleme. Medicamentele bune sunt scumpe. La noi, distribuitorii-importatorii vin cu preţuri mari, fiindcă e nesiguranţa banilor. Nu ştii cu cât creşte costul mâine. Euro şi dolarul au o valoare, dar leul este subapreciat.
Dacă e rentabilă piaţa medicamentului, totuşi, de ce bolnavul ajunge să plătească de două ori?
E rentabilă piaţa numai pentru producători – distribuitori. De aceea statul trebuie să facă ceva să îl ajute pe bolnav. De exemplu, cum a făcut Bazac, ministrul Sănătăţii, cu reducerile până la 90% a medicamentelor pentru pensionari. El a ştiut ce face. Păi, până la 500% sunt unele adaosuri la producători-importatori.
Totuşi, de ce au ajuns spitalele timişorene să aibă datorii aşa de mari, încât distribuitorii să nu le nu mai dea medicamente?
Vine producătorul cu oferta de medicamente şi i-o oferă distribuitorului, iar acesta o dă mai departe farmaciilor şi spitalelor. La ora actuală, distribuitorii trebuie să plătească cu banii jos medicamentele firmelor străine, dar trebuie să ia credite din bancă. Dacă sistemul de sănătate nu ramburseaza aceşti bani distribuitorilor, apare decalajul. Spitalele nu mai au bani să plătească din cauza proastei gestiuni, dar gestiunea merge prost de la nivelul Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate până jos, plus corupţia difuză şi permanentă, care există, dar nu o poţi dovedi.
De ce, aici, în Timiş, sunt spitale care au datorii foarte mari?
Nu au primit banii de la casa de asigurări şi o fi avut şi managementul prost. Aici există o bubă.
Farmaciile cum se descurcă în Timiş?
Farmaciile s-au privatizat, aşa cum au fost de sute de ani, dar nici la noi nu e rânduială. Noi nu avem nici acum o lege a farmaciilor bună, fiindcă în această lume a farmaciilor a pătruns mafia. Farmacia trebuie să fie o instituţie stabilă, sigură, fiindcă are în jur o comunitate, iar dacă se comportă bine şi respectă comunitatea, trăieşte o sută de ani. Oamenii te respectă şi tu trebuie să îi respecţi. De exemplu, Farmacia “Sf. Maria” Timişoara e de 100 de ani aici, în Piaţa Maria, în aceeaşi clădire.
Cui a aparţinut, de a lungul timpului?
Au fost doi proprietari o perioadă, iar acum aparţine familei Handrea. Eu am cumpărat-o de la stat. Suntem trei familii de proprietari în 100 de ani. Eu lucrez aici de 30 de ani. Aşadar, instituţia farmaceutică trebuie să aibă stabilitate, dar nu există. A pătruns peste ea lumea afaceriştilor, lanţurile de farmacii care practică metode comerciale necinstite, neconforme cu principiile farmaceutice, a fost pătrunsă de marea mafie.
Mai are vreo şansă acest sistem?
Nu mai are nicio şansă.
Sistemul de reducere cu 90% a medicmentelor pentru pensionari reprezintă o povară pentru farmacişti?
Reprezintă o povară dacă noi nu primim banii la timp, de la Casa de Asigurări Timiş. De exemplu, cu doctoriile oncologice. Noi eliberăm oncologicele cu tratamentele la bolnavi şi nu mai primim banii de la casa de asigurări. Când nu primeşti banii, nu poţi plăti furnizorul, dacă te acceptă bine, dacă nu, nu. Şi atunci nu mai poţi servi bolnavul şi nu mai poate fi tratat. Atunci, oamenii se plâng că nu au găsit medicamentele necesare în farmacii. Dacă furnizorul acceptă să te păsuiască, va avea şi el probleme că va trebui să plătească la producător. El va trebui să ia credit din bancă. E un lanţ al slăbiciunilor sistemului.
Ce e cel mai grav lucru aici, în Timiş, în sistem?
Se pare că va fi o criză de plăţi de la casa de asigurări. Nu ştiu dacă în toată ţara, dar în Timiş e posibil. Deja îi primim cu întârziere. Am înţeles că nu se mai fac multe încasări de la asiguraţi. Judeţul Timiş contribuie cu foarte mulţi bani la buget, dar cum se echilibrează asta? Noi farmaciştii avem o obligaţie profesională faţă de bolnav să îl deservim şi apoi vine interesul comercial. De aici trăiesc, de pe urma omului. Pe mulţi care vin să cumpere de la mine eu îi cunosc de mici copii. A treia generaţie îi cunosc. Am avut situaţii când am primit banii de la casă după trei ani de zile. Norocul meu a fost că depozitele şi furnizorii m-au înţeles. Mi-au dat marfă pe datorie.
