Acasă Actualitate Lumea nu va mai fi niciodata la fel: Cum ne vom manifesta...

Lumea nu va mai fi niciodata la fel: Cum ne vom manifesta sentimentele dupa revenirea in societate?

DISTRIBUIȚI

Distantarea sociala la care asistam din cauza acestei epidemii va disparea la un moment dat, insa pe masura ce statele incep sa ridice restrictiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19 apare problema reintoarcerii in societate. Cum vom interactiona unii cu altii in asa fel incat sa fim in siguranta, dar nici sa nu ne ofensam reciproc?

Oamenii de stiinta se contrazic pe foarte multe subiecte legate de COVID-19, dar cateva idei sunt general valabile: Pastrarea distantei fata de cei din jurul nostru si purtarea mastilor in public reduc serios riscul raspandirii coronavirusului, regula de aur ramanand, bineinteles, spalarea mainilor cu sapun.

Iar calculele matematice arata ca marile supermarketuri sunt de 100 de ori mai riscante decat micul magazin din coltul strazii, cel putin asa sustine Elena Polozova, care a colaborat timp de trei ani in calitate de cercetator asistent pe epidemiologie cu celebra universitate americana MIT.

Elena a incercat sa gaseasca raspunsuri folosind datele statistice si calculele matematice, precizand de la bun inceput ca nu face recomandari de sanatate publica, ci doar prezinta rezultatele modelelor matematice pe care le-a folosit. “E vorba despre un trend general. O diferenta intre un risc de 1% si unul de 10% este bine de stiut; o informatie e mai buna decat lipsa oricarei informatii”, spune matematiciana, citata de Webforum.org.

In articolul citat, Elena Polozova prezinta premisele de la care a pornit si formulele de calcul utilizate, iar una dintre concluzii este ca riscul individual de infectare creste liniar la iesirea din casa, in functie de 4 factori:

  • Numarul de persoane cu care te intalnesti
  • Numarul de suprafete pe care acestea le-au atins
  • Numarul persoanelor care ating acele suprafete
  • Probabilitatea ca una dintre persoanele mentionate anterior sa fie infectata

Astfel, o iesire in lume sporeste riscul de infectare de doua ori, arata calculele ei, ceea ce nu e mult. “Dar asta inseamna si ca poti injumatati riscul de infectare reducand la jumatate oamenii cu care te intalnesti, atingand doar jumatate din suprafetele de care te apropii sau dezinfectand acasa suprafetele de doua ori mai des decat in mod obisnuit”, spune matematiciana.

Rezultate la fel de interesante apar si din calculele facute in legatura cu purtarea mastilor, pornind de la rata de transmitere a particulelor virale, dar mai ales cand vine vorba despre pastrarea distantei de cel putin 1,5 sau 2 m fata de o alta persoana, riscul de infectare scazand foarte mult in cel de-al doilea caz.

Psihologii isi pun insa o intrebare: Unde o sa ajungem tot fugind de oamenii din jur?

“Intr-o saptamana normala, e greu sa numeri de cate ori intri in contact fizic direct cu alti oameni, iar pentru cei care sunt singuri aceasta izolare este probabil cea mai lunga perioada din viata lor in care nu au atins o alta fiinta umana”, se arata intr-un articol publicat de BBC Future.

De cateva luni, de cand practicam distantarea sociala, suntem nevoiti sa ramanem la 2 metri unii fata de altii, sa evitam atingerile si sa ne ferim cat putem de bine atunci cand tusim sau stranutam. In aceste conditii, de pandemie, este dificil sa stabilim noi norme sociale care sa ilustreze politete si afectiune. In multe culturi, oamenii isi dau mana cand fac cunostinta si ii imbratiseaza pe cei la care tin. Ba chiar intind mana, la propriu, celor care au nevoie urgenta de ajutor.

Acum ne vedem pusi in situatia de a renunta la aceste gesturi familiare. Dublul sarut pe obraji tipic frantuzesc poate fi considerat in ziua de azi un vector de transmitere a COVID-19. Imbratisarea fierbinte, tipica italienilor, poate fi considerata un potential pericol. Tot ce stim din viata noastra anterioara despre exprimarea afectiunii fata de ceilalti se va schimba.

“Va fi greu”, spune Robin Dunbar, profesor emerit de psihologie evolutionista la Universitatea Oxford.

“Contactul fizic este parte din mecanismul pe care il utilizam pentru a stabili relatii, prietenii, precum si in interiorul familiilor noastre”, adauga acesta. Si totul vine din istoria indepartata, asa ca s-ar putea ca adaptarea la noua realitate sa starneasca oarece ingrijorare si confuzie.

Atingerea fizica sau soptitul la ureche probabil vor disparea un timp“, spune si Cary Cooper, profesor de psihologie la Manchester Business School.

“Comunicarea va fi ceva mai complicata si mai putin nuantata, drept consecinta. Oamenii ar putea interpreta gresit anumite manifestari”, adauga acesta.

Totusi, am inceput sa observam catre ce se indreapta noua noastra lume si sa ne obisnuim treptat. Avem indicii clare furnizate prin intermediul emisiunilor de televiziune sau al imaginilor de pe Internet. De exemplu, vedem prezentatori care stau la distanta fata de colegi sau invitati.

“Toata lumea incearca sa se obisnuiasca cu notiunea de a fi departe, dar impreuna”, spune si Erika Hughes, profesor la Universitatea din Portsmouth.

Si chiar ne adaptam, dovada reactia pe care o avem atunci cand urmarim emisiuni sau programe inregistrate inainte de pandemia de COVID-19. Multimile filmate in baruri sau cluburi de noapte, strangerile de mana intre partenerii de afaceri, imbratisarile cu rudele venite de departe starnesc acum in multi dintre noi reactii viscerale, semn ca deja creierul nostru incepe sa accepte regulile distantarii sociale.

Iar teama inca persista, dovada sondajele care arata ca 70% dintre britanici nu vor sa se intoarca la viata anterioara inainte ca virusul sa fi disparut complet, procente similare fiind inregistrate si in alte tari – 60% in Australia si SUA, 70% in Canada, 50% in Franta sau Brazilia.

“Aceasta pandemie a schimbat tot ce stiam, in special modul in care obisnuiam sa ramanem conectati social”, spune si psihologul Bhavna Jani-Negandhi, in opinia caruia “oamenii trebuie sa se ridice la nivelul provocarii si sa incerce sa mentina conexiunile sociale in moduri creative, chiar daca va fi greu”.



Despre unele restrictii impuse acum se spune ca sunt “fara precedent”, dar nu este asa. De exemplu, in luna martie, ministrul francez al Sanatatii a recomandat public oamenilor sa nu se mai sarute in aceasta perioada, pentru a evita raspandirea virusului. Nu, nu e o premiera, asa cum ati crede. Regele Henric al VI-lea a interzis sarutul in secolul XV, pentru a impiedica raspandirea ciumei bubonice.

Va dura mult aceasta distantare sociala? Inca nu stim.

“Presupun ca e o schimbare pe termen scurt, dar vom vedea cu timpul”, spune Dunbar.

Strangerile de mana sunt cele mai emblematice gesturi de apropiere sociala, dar nu le vom revedea prea curand, desi ne este foarte greu tuturor sa ne dezvatam de acest obicei familiar, chiar daca au existat anumite incercari de a-l inlocui (prin atingerea coatelor sau a talpilor in semn de salut).

Primul sarut si imbratisarea vor creste in valoare

Erika Hughes marturiseste ca a fost aproape “dureros fizic” sa isi stapaneasca impulsul de a se apropia de o cunostinta intalnita intamplator. “A fost foarte greu sa nu trecem acea ‘linie rosie’, desi stiam bine de ce nu trebuie sa o facem”, recunoaste ea. “Pierdem acea reactie fireasca prin care iti exprimi sentimentul natural care te face sa imbratisezi pe cineva”, adauga Erika Hughes.

Iar la aceasta durere se adauga si teama de necunoscut, de felul in care va evolua pandemia, iar asta isi va pune amprenta asupra noastra vrand, nevrand.

Insa inainte de a plange dupa ce am pierdut, merita sa ne gandim la ce am putea castiga. Primul sarut va capata o valoare si mai mare, precum si noi semnificatii. Imbratisarea, la fel, iar o bataie pe umar va fi mai mult decat un simplu gest de amabilitate, scrie autorul articolului citat.

Erika Hughes prevede ca in viitor vom avea doua cercuri sociale, concentrice: unul al prietenilor apropiati, cu care ne vom simti in siguranta si de care nu ne vom feri, si cel de-al doilea – al cunostintelor fata de care vom fi mai circumspecti.

Dar tranzitia catre noul comportament nu va fi usoara. “Ni se va rupe inima. Multe culturi au obiceiuri foarte frumoase de interconectare fara atingere fizica, dar tot va fi greu sa traim fara ceva atat de placut precum o imbratisare sau un sarut pe obraz”, spune ea.

Pe lista “inlocuitorilor” psihologii au trecut deocamdata fluturatul mainii, dar si rasul, cantatul, dansul, povestirile sau chiar ritualurile religioase. Toate acestea ne dau un sentiment de conexiune cu ceilalti si ridica nivelul de endorfine in organismul nostru, fiind modalitati obisnuite de interactiune sociala, precizeaza Robin Dunbar.

In concluzie, desi ne vedem obligati sa stam fizic la distanta pentru o perioada mai indelungata de timp, asta nu va insemna automat si ca nu putem sa ne simtim aproape unii de ceilalti. Totul e sa ne dorim.
sursa: ziare.com

Comentarii

comentarii