Acasă Actualitate Lunile pandemiei au fost cea mai dificilă perioadă din existența Aeroportului Timișoara,...

Lunile pandemiei au fost cea mai dificilă perioadă din existența Aeroportului Timișoara, dar s-a reușit menținerea într-o zonă de echilibru

DISTRIBUIȚI

Aeroportul Internațional Timișoara – „Traian Vuia”, principala poartă aeriană din vestul României, își poziționează strategia de dezvoltare pentru următorii ani către rolul de pivot transport regional, aflat la intersecția principalelor căi de circulație pentru călători și mărfuri, într-un bazin internațional regional, situat pe axele est-europene de acces intra și extra-comunitare.

Perioada pandemiei din ultimul an și jumătate este cea mai dificilă perioadă din existența Aeroportului Internațional Timișoara – „Traian Vuia”. Conducerea aeroportului spune că prin măsuri concrete și punctuale s-a reușit menținerea într-o zonă de echilibru în încercarea de a reveni la parametrii economici dinaintea crizei sanitare, aeroportul fiind la această oră perfect sustenabil.

”În anul 2021 am menținut sub control raportul venituri / cheltuieli, însă activitatea din prima jumătate a anului 2020 a avut un impact major asupra finanțelor aeroportului. Odată cu primirea ajutorului de stat, acordat de Guvern și care urmează să ne parvină la finele lunii decembrie, vom reuși să stingem toate datoriile către furnizori acumulate în perioada pandemiei. Am restrâns unele activități sau le-am redimensionat, am redus cheltuielile excesive, care produceau pierderi financiare, menținându-ne în interiorul bugetului aprobat. Traficul de pasageri înregistrat în ultimul an și jumătate se situează pe un trend crescător, la care se adaugă o creștere semnificativă și a traficului de marfă în aceeași perioadă. De asemenea am respectat prevederile instituite de autorități privind prevenirea răspândirii Covid-19.

Începând din semestrul al doilea din 2020, odată cu preluarea mandatului de către actuala conducere,   au   crescut   semnificativ   investițiile realizate   în   proiectele   de   modernizare și dezvoltare ale aeroportului. La capitolul realizări majore trebuie menționată darea în folosință a noului terminal sosiri externe, proiect finalizat în iulie 2021, precum și achiziționarea unor moderne autospeciale PSI, ambele blocate în momentul preluării conducerii AIT.

În anul 2022 vom continua proiectele aeroportului prin accesarea de fonduri europene, finanțarea de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și din fondurile proprii, cele mai importante fiind reabilitarea completă a pistei de decolare – aterizare și a platformei de staționare a aeronavelor, digitalizarea operațiunilor aeroportuare, realizarea unui parc fotovoltaic care va permite încadrarea aeroportului în   categoria   „aeroport   verde”, demararea    proiectului terminalului plecări externe, realizarea unei zone destinate dezvoltării transportului de tip cargo și a unei noi parcări cu o suprafață de 2 ha”, a declarat Dorel Grădinaru, director general al AIT.

În această perioadă de un an și jumătate, una dificilă financiar, Aeroportul Internațional Timișoara – „Traian Vuia” a derulat proiecte care într-o altă situație s-ar fi implementat pe parcursul zecilor de ani. Fondurile atrase vor permite AIT o dezvoltare viitoare spectaculoasă, conform importanței pe care trebuie să o aibă.

”Alături de administrația județului Timiș, de partenerii noștri, împreună cu instituții reprezentative de educație superioară și cercetare din centrul universitar timișorean, ne dorim ca în 2022 să aducem poarta aeriană a Timișoarei la un nivel al excelenței, pentru ca în 2023, anul în care municipiul de pe Bega va juca rolul de Capitală Culturală Europeană, să avem toate atuurile și capabilitățile pentru a primi milioanele de pasageri din Europa și din întreaga lume. Estimăm că în 2022, în condițiile controlului evoluției pandemiei, traficul să crească până aproape de dublare față de 2021, pentru ca apoi, în 2023, să fim pregătiți pentru a gestiona o creștere semnificativă a traficului, ușor de anticipat dat fiind calendarul anului cultural european, de până la 200%”, mai spune Dorel Grădinaru.

Comentarii

comentarii