Clubul Fermierilor Români, în colaborare cu USAMVB Timișoara, a demarat cel mai mare program, privind reamenajarea sistemului de desecare, dar și de refacere a irigațiilor din Banat. Acesta are o valoare de 50.000 de euro și este finanțat de 16 fermieri mari din Timiș. La final, se va face un memorandum care va dovedi necesitatea decolmatării celor 9.000 de km de canale de desecare existente în județul Timiș.
În Timiș, pierderi mari din cauza băltirilor
Astfel, cei 16 fermieri au avut o înțelegere cu ANIF, AFIR și Comisia de Agricultură ca ei să finanțeze programul. Când va fi gata, studiul va fi prezentat celor trei instituții, care îl vor înainta instituțiilor abilitate pe căile legale pentru a fi eligibil în cadrul viitoarelor fonduri europene pentru a fi finanțată și desecarea nu numai sistemele de irigații vechi.
”De exemplu, în zona Peciu Nou, din Timiș, sunt probleme foarte mari cu băltirile. Există fermieri care au pierdut foarte mult, printre care mă număr și eu. În 2019, eu am avut 750 de ha inundate. Datorită secetei, a băltirilor și inundațiilor, am pierdut peste 1,5 milioane de euro, pe concernul belgian de 5.000 de ha pe care îl administrez. Cineva trebuia să facă acest studiu extrem de necesar agriculturii din Banat.
Fiindcă instituțiile statului nu dețin fonduri pentru asemenea studiu, am decis noi să îl facem. În 2020, agricultura din Timiș și fermierii suferă foarte multe pierderi din cauza inundațiilor, a băltirilor, când plouă prea mult, și a secetei, când nu plouă deloc”, a explicat Alexander Degianski, unul dintre inițiatorii studiului, președintele Asociația Pro Banat Verde, alcătuită din 60 de fermieri cu 40.000 ha.
Pericolul apelor este foarte mare în câmpia de vest
Managerul de proiect este prof.univ.dr. Paul Pârșan, fostul rector al USAMVB și fost director al Direcției Agricole Timiș. Din echipă fac parte specialiști și consultanți de la ANIF și de la AFIR.
”Am fost invitat la o întâlnire a Clubului Fermierilor la Timișoara. Acolo s-a discutat mai multe probleme ale agricultorilor, printre care și situația terenurilor aflate în zonele mai joase din câmpia de vest, unde sunt inundate culturile și nu există sistem de desecare.
Eu am mai lucrat în sistemul de irigare – desecare, înainte de 89. Mi s-a propus să coordonez un studiu pe teren care să demonstreze necesitatea reabilitării și modernizării sistemului de desecare.
Eu am fost și directorul Direcției Agricole Timiș și știu problemele cu care se confruntă fermierii și greșelile care au fost făcute, prin abandonarea sistemului de desecare, dar și importanța acestuia mai ales în condițiile actuale ale schimbărilor climatice, cu perioade de secetă extremă urmate de ploi și inundații cu efecte dezastruoase în agricultură. De aceea mi-am făcut o echipă de foarte buni profesioniști și am demarat proiectul”, spune prof. Paul Pârșan.
Până acum echipa a reușit să facă o inventariere a sistemelor existente de desecare și stadiul în care se află nu numai în Timiș, ci și în județele Caraș- Severin și Arad.
Obiectivul proiectului este eliminarea riscului de inundații în agricultură, iar prin refacerea sistemului de desecare, se dorește și refacerea sistemului de irigație. Apa în exces va fi conservată și, apoi, refolosită pentru irigații, atunci când va fi secetă.
”Să nu uităm că pericolul apelor este foarte mare în câmpia de vest. Să nu uităm că aici a fost o zonă propice mlaștinilor. Așa că nu putem să lăsăm situația în voia sorții. Daca ai afectată o suprafață de 15 -20% din suprafața agricolă poate să fie chiar profitul fermei.
Așadar pentru un fermier înseamnă o pierdere foarte importantă. Atunci agricultura devine o activitate nesustenabilă prin efectele dăunătoare în lanț. Nu este permis ca într-o țară normală să vina ploile să inunde satele să distrugă casele, drumurile și culturile agricole, iar peste o lună două să ieșim pe câmp cu preoții și paparudele să ne rugăm cerului și lui Dumnezeu ca să plouă, cum se procedează în unele zone din România.
Așadar vrem să avem o abordare integrată și pe desecare și pe irigare”, a spus. prof. Pârșan.
