O dată cu ploile abundente care au avut loc în primele luni ale anului 2021, fermierii din Timiș readuc în actualitate o problemă foarte veche, nerezolvată de 31 de ani, cu privire la desecările din agricultură.
Sistemul existent vechi de 60 de ani nu este funcțional. Pompele sunt distruse în mare parte sau furate și canale colmatate, mai mult direcționează apa pe câmp, decât să o îndepărteze. Pompele care mai funcționează sunt mari consumatoare de energie și nu pot face față apelor. Astfel, au loc inundații, iar băltirile duc la putrezirea culturilor în câteva zile.
Irigațiile și desecările erau un fel de a doua armată
Fermierul Mircea Bărăgan, unul dintre veteranii agriculturii din Timiș, în vârstă de 70 de ani, a explicat: ”Toate apele care vin din Nord – Nord-Vest se îndreaptă către Bega veche și Bega mare, spre Uivar, Otelec, Cenei, Ionel, Pustiniș, Peciu Nou sau Bobda, localități distruse de ape și în 2005. În zonă am și eu culturile. Pompele neputând să facă față viiturilor, fiindcă multe nu funcționează sau sunt distruse, apa deversează pe culturi. În fiecare an, am în jur de 200-300 de ha inundate și cuprinse de băltiri din cele 2.000 pe care le dețin.
În zona râului Bega, sunt zeci de pompe, dar mai funcționează puține, iar efectele sunt dezastruoase pentru agricultori. Se pare că celor de la ANIF nu prea le pasă”. Prin urmare, fermierii, cu sprijinul Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Timiș, unde se află înscris și Bărăgan, au făcut demersuri pentru a rezolva problema inundațiilor în agricultură. Ei au încercat să preia în administrare sistemul de desecare cu tot cu pompe și canalele de scurgere, dar fără succes.
”Nu te ascultă nimeni. Ei preferă să rămână așa decât să ni-l dea nouă, fermierilor, pentru a-l îmbunătății și moderniza. Nimănui nu îi pasă de agricultură, care produce mâncarea poporului. Aici mai apare o problemă: la 3 – 4 ani, se schimbă guvernele. Cei care conduc instituțiile vin și pleacă, iar problema inundațiilor și a desecărilor în agricultură rămâne nerezolvată. Cei care vin nu cunosc complexitatea problemei. Până să le explici și înțeleg, durează, iar când vor să facă ceva, trebuie să se schimbe că au trecut cei 4 ani. Iată de ce de 31 de ani nu se mișcă nimic în această problemă cu care se confruntă fermierii”, spune Bărăgan.
Ei mai amintesc că, în timpul comunismului irigațiile și desecările reprezentau un fel de a doua armată cu reguli foarte stricte. Autoritățile acordau o atenție extraordinară acestui sistem și funcționa foarte bine. Inclusiv digurile de pe Bega, Bega veche și Timiș erau foarte bine întreținute, iar culturile erau protejate. Dacă se întâmpla ceva cu aceste diguri, intrai în pușcărie.
În Timiș și Arad e nevoie mai mult de desecări decât de irigații
Neavând sprijin de la autorități, fermierii încearcă să găsească soluții private. Ei investesc bani grei pentru a reface sistemul de desecare și au decolmatat canalele din jurul fermelor lor, salvându-și culturile. Alexander Degianski administrează 5.000 de ha și spune că, deși în alți ani a avut mari probleme cu inundațiile și cu băltirile, care i-au distrus sute de ha, anul acesta nu a avut probleme deosebite. Canalele au fost decolmatate cu atenție și și-au făcut treaba.
Numai 30 -40 de ha au fost cuprinse de ape. ”Sistemul făcut de tovarășul Ceaușescu a funcționat foarte bine, fiindcă am decolmatat canalele”, a declarat Degianski. Amintim că pentru a rezolva chestiunea sistemului de irigații și desecări, cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, un grup de agricultori din Timiș, printre care se află și tânărul fermier Degianski, a finanțat un amplu studiu privind sistemul de irigații, inundații și desecări în Timiș, Arad și Caraș Severin.
În prezența ministrului agriculturii, documentul a fost prezentat în vara anului 2020, la USAMVB Timișoara, în același timp cu lansarea strategiei naționale de irigații în agricultură. Studiul a fost înaintat Ministerului Agriculturii și Bruxelles-ului și urmează să primească finanțare dacă va primi finanțare și atunci tot dezastru care se repetă an de an în zona de vest, județele Timiș, Caras Severin și Arad, va putea fi evitat.
”Promisiunile sunt mari, fiindcă ministerul spune că urmează să vină miliardele de euro de la Uniunea Europeană. 1 miliard va fi pentru desecări și 2 miliarde pentru irigații și o sumă importantă pentru combaterea eroziunii solului. Zona Timiș, Arad și Caraș Severin, cuprinde peste 1,5 milioane hectare agricole, iar dintre acestea aproape un milion sunt supuse inundațiilor și băltirilor an de an. Județele Timiș și Arad au nevoie mai mult de desecări decât de irigații. De exemplu, în 7 din 10 ani, este nevoie de desecări, decât 3 din 10 ani, când trebuie irigații.
Nicolae Apopi, din Timișoara, vicepreședintele Clubului Fermierilor Români, a concluzionat: ”Amplul studiu privind desecările și inundațiile lansat la USAMVB Timișoara în vara anului trecut, în prezența ministrului agriculturii, a fost înaintat autorităților centrale agricole. Noi le-am pus informații extraordinare pe masă. Acest studiu foarte bine făcut și finanțat de un mic grup de fermieri din Timiș va trebui să obțină fondurile necesare pentru a fi pus în practică, fiindcă din fonduri proprii ale fermierilor este imposibil să fie dezvoltat. Cred că nu vom ajunge nici în următorii 40 de ani să reabilităm sistemul de irigații și desecări, dacă timp de 31 de ani nu s-a făcut nimic pentru întreținerea lui”.
