Contaminarea solului cu metale grele este una dintre problemele majore datorate poluării. Asimilarea lentă a acestor substanțe ne poate afecta solul, apa, aerul și sănătatea, producând modificări cronice ale sistemelor fiziologice.
Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Banatul de Sud din Pancevo – Serbia, tratează provocările comune în protecția și utilizarea durabilă a principalelor resurse naturale, solul și apa, în regiunea transfrontalieră a regiunii Banatului de Sud și a
județului Timiș.
Vineri 4 noiembrie, a avut loc o nouă întâlnire a specialiștilor de la USV Timișoara, care au prezentat tipurile de sol întâlnite în timpul analizelor de depistare a poluării cu metale grele. Specialiștii care au vorbit despre aceste soluri au fost prof. Niță Lucian Dumitru, pedolog, conf. Lațo Carol Iaroslav, pedolog, șef lucrări Lațo Alina și conf.univ. dr. Florin Crista, coordonatorul activităților.
Prin acest proiect au fost stabilite două sisteme de monitorizare care includ monitorizarea solurilor agricole și a surselor de apă din regiunea transfrontalieră, privind poluarea cu metale grele. Metalele grele sunt prezente în mod natural în sol și ape dar există însă și o altă categorie de metale grele, care sunt toxice și în concentrații scăzute, precum cadmiu, mercur, plumb, crom.
Recoltarea solului în structură naturală, așa cum este solul așezat în natură, interesează în special agrotehnicieni în studiile de pedologia solului, în timp ce recoltarea probei de sol în structura artificială se folosește în cercetările de laborator și se poate realiza mai ușor. Probele de sol au fost recoltate în structura artificială pe trei adâncimi 0-20 cm, 20-40 cm și 40- 60 cm, din56 locații având în vedere că solul este un mediu inert care nu se schimbă rapid în timp. Pentru
recoltarea solului în structura artificială s-au folosit două tipuri de sonde: sonda agrochimică și sonda burghiu. Ele au fost folosite în funcție de adâncimea la care s-a efectuat recoltarea cât și
de natura solului.
Tipurile de sol întâlnite în regiunea de frontieră România -Serbia sunt: gleiosoluri 17%, vertosoluri 16%, aluviosoluri 8% antrosoluri8%, soloneturi 10%, cernoziomuri13%, eutricombosoluri 13% sau luvisoluri 7% și stagnosoluri 3%. ”Toate se întrepătrund. Se poate găsi un tip de sol în 20 de localități sau trei tipuri de soluri în 25 de localități. Noi am făcut o clasificare a tipurilor de sol care s-au găsit în toate cele 56 de localități, iar toate aceste tipuri de sol au anumiți factori limitativi”, a mai explicat conf. Costa.
Specialiștii de la USV Timișoara a pus la punct o rețea specială care va permite monitorizarea migrării poluanților în orizonturile solului, care ar putea pune în pericol și apele subterane, care contribuie direct la rezultatul proiectului și la atingerea obiectivelor specifice.
Proiectul – Rețea Transfrontalieră pentru Educație și Cercetarea Resurselor Naturale (CrossBorder Network for Education and Research of Natural Resources) din cadrul Programului
Interreg-IPA CBC de Cooperare Transfrontalieră România este inițiat de de cele două instituții transfrontaliere din România și Serbia.
Concluziile proiectului vor fi prezentate în luna decembrie 2022, în ultima conferință, privind poluarea cu metale grele în apă și în sol.
Conf.univ. dr. Florin Costa, prodecanul Facultății de agricultură și coordonatorul proiectului, a explicat: ”Până acum am făcut în mare parte analizele și putem spune că nu avem probleme cu metalele grele în zona de graniță a Banatului sârbesc și Banatul românesc. Este o veste îmbucurătoare, fiindcă ne aflăm în acea zonă lejeră în care putem să spunem că nu sunt probleme.
Ce am reușit să facem prin acest proiect? În primul rând să stabilim rețelele de monitorizare a poluării cu metale grele din sol și din apă. Am fost în 56 de locații în zona transfrontalieră, am recoltat trei probe de sol pe trei adâncimi. Probe au fost luate și din ape”.
Timp de 15 luni, în perioada septembrie 2020 – ianuarie 2022, cu o pauză de 3 luni din cauza pandemiei, specialiștii de la Facultatea de agricultură din Timișoara au prelevat probe de sol din 56 locații agricole din Timiș, dar și de apă. Au fost alese trei nivele de adâncime: 30 cm – 40 cm și 60 cm. Astfel, au fost desfășurate analize speciale pentru a fi depistat gradul de poluare cu metale grele din agricultura județului Timiș.
”Numărul de probe este foarte mare. Din 56 de locații luate din trei nivele de adâncime 30 cm, 40 cm și 60 cm. Sunt mii de analize. Probele pe care le-am recoltat vor fi duse și în Serbia pentru a fi analizate și de specialiștii parteneri din țară vecină, iar probele luate de ei vor fi aduse la noi și vor fi analizate și de noi”, a subliniat Florin Crista.
Specialiștii de la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB și ai Agenției Regională din Pancicovo Serbia au lansat oficial proiectul la începutul anului 2022 care abordează provocările comune în protecția și utilizarea durabilă a principalelor resurse naturale, terenuri agricole și apă, în regiunea transfrontalieră din districtul Banatului de Sud și județul Timiș. Metalele grele care au fost analizate sunt cadmiu, crom, molibden, cobalt, zinc, plumb sau arsenic, metale grele care pot ajunge în farfuria noastră dacă nu sunt luate măsuri de prevenție pentru a nu pătrunde în sol, apă, apoi în plante, legume, fructe și în hrană animalelor. Se pare că veștile sunt bune, până acum, iar rezultatele finale vor fi prezentate în decembrie 2022.
