Interviu cu Bibiana Stanciulov, directoarea fabricii de Magiun Sonimpex Topoloveni
Despre Magiunul de Topoloveni a auzit, cu siguranţă, toată lumea. Brandul de succes a devenit în urmă cu doi ani primul produs tradiţional românesc care a primit una dintre certificările de calitate existente la nivelul U.E.: Indicaţia Geografică Protejată.
La această certificare a contribuit tradiţia produsului (atestat documentar în 1914), continuitatea fabricării şi standardele internaţionale de calitate pe care fabricantul le respectă astăzi în procesul de producţie.
În ciuda greutăţilor pe care le-a întâmpinat, Bibiana Stanciulov, directoarea fabricii de Magiun Sonimpex Topoloveni, este onorată să împartă succesul cu ţara sa. Spune despre magiunul său că este „succesul tuturor românilor”, având convingerea că renumele brandurilor autohtone îi vor îndemna şi pe alţii spre succes, în beneficiul consumatorilor români, convinşi din ce în ce mai mult că în grădina noastră sunt produse mult mai sănătoase şi gustoase decât într-ale altora.
Reporter: – Are şanse o simplă gospodină care face dulceaţă în bucătăria proprie să ajungă unde sunteţi dvs. acum? Cum ar putea începe?
Bibiana Stanciulov: – Niciodată nu se vor putea realiza în gospodăria proprie alimente care să păstreze în întregime vitaminele, mineralele, fitonutrienţii, mai exact „alimente funcţionale”. Conservele noastre sunt un fel de „medicamente” naturale sau suplimente nutriţionale, benefice chiar şi persoanelor bolnave de diabet. Suntem printre foarte puţinii procesatori care folosesc doar unul sau două ingrediente, fără niciun adaos artificial gen zahăr, conservanţi, coloranţi, aditivi, adică nocivele E-uri. Magiunul de prune Topoloveni a devenit primul remediu natural al persoanelor care întâmpină probleme de sănătate, pentru că este 100% natural, îşi păstrează perfect calităţile nutriţionale şi după preparare şi este singurul aliment care se mai fabrică în România după o reţetă de pe vremea străbunicilor noştri, când nu existau E-uri, iar cuptorul de pământ – adică prepararea FĂRĂ FOC DIRECT, menajantă – era metoda unanimă de „fierbere” a alimentelor conservate.
Rep.: – Ce face ca magiunul de Topoloveni să fie unic?
B.S.: – Magiunul de prune Topoloveni este unic prin metoda de producţie: în 1914, când Maximilian Popovici a adus cazanele tip bain-marie în fabrica sa de la Topoloveni, el a vrut să imite tehnologia obţinerii magiunului în gospodăriile ţărăneşti locale – unde marcul de prune se punea în oale de lut, „uitate” în cuptoare de pamânt vreo 12-14 ore, la foc indirect, cum spunem noi astăzi. În acest fel, apa din fructe se elimina total, la temperatură menajantă pentru fruct şi se obţinea concentrarea magiunului, care la finalul procesării era şi suficient de dulce (pentru că „scădea”, adică se concentra), şi fără risc de a se altera (eliminată fiind apa). Noi nu am schimbat nimic din tehnologia de preparare – am înlocuit doar cazanele cu unele care respectă standardele internaţionale de siguranţă alimentară, însă prepararea se face în aceleaşi condiţii: la abur, în cazane tip bain-marie, la o temperatură menajantă de maximum 70 de grade, timp de 12-14 ore. Deci sub cazanele noastre nu este foc!
Este foarte costisitoare această metodă „slow food”, în epoca „fast food”, unde ceilalţi producători rezolvă problema neperisabilităţii prin conservanţi (E-uri), problema gustului – cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori artificiali, cu aditivi alimentari şi coloranţi (tot E-uri), îngroşând dulceţurile cu pectină (din oase – şi le oferă pe post de mâncare de post), fierbând produsul intensiv (timp scurt la temperaturi ridicate, care distrug nutrienţii – pentru a avea costuri de producţie reduse). Problema e că cine mai are o fărâmă de inimă nu poate ucide încet şi sigur populaţia şi nu poate pune în practică reţetele contemporane, pline cu E-uri ca un creuzet din laboratorul de chimie! Iar pentru că legea e destul de permisivă, nutriţioniştii au o vorbă: scapă cine ştie! Altă alternativă nu există în faţa tăvălugului consumerist.
Rep.: – Cum aţi reuşit să faceţi din „magiunul de Topoloveni” un brand recunoscut internaţional? Care a fost strategia de marketing?
B.S.: – Lipsa fondurilor pentru publicitate ne-au obligat să apelăm la prezentarea tuturor produselor noastre direct consumatorilor, prin intermediul târgurilor interne şi internaţionale. A fost cea mai bună strategie deoarece, prin degustare şi prin comunicarea între consumatori, am reuşit să comercializam de la câteva zeci de borcane cu magiun la câteva sute de mii. Surprinzător de plăcut este faptul că, în târgurile în care am fost prezenţi mereu, copiii foarte mici, care nu au gusturile deteriorate de abundenţa adaosurilor de E-uri, sunt foarte plăcut surprinşi de cât de gustos este. În acelaşi timp, am făcut o minimă analiză a produselor existente pe piaţă şi am remarcat nişa pentru alimentele funcţionale – bio sau naturale -, nişă spre care se îndreaptă consumatorul actual. Oamenii conştientizează tot mai des că alimentaţia sănătoasă este mai ieftină prin prisma efectelor pe termen lung: se evită medicii şi medicamentele, servicii foarte costisitoare şi inutile de multe ori.
Seriozitatea şi ambiţia noastră ne-a adus în cele din urmă şi recunoaşterea internaţională: nu este concurs internaţional la care să participăm şi care să nu ne aducă premii importante: am început în 2010 cu un premiu internaţional Superior Taste Award (pentru Magiunul de Topoloveni, din partea Institutului de Gust şi Calitate ITQI Bruxelles), am continuat apoi în 2011 cu două premii Superior Taste Award (pentru Magiunul de Topoloveni şi Dulceaţa Topoloveana de Cireşe Negre – tot din partea ITQI), în 2012 trei premii Superior Taste Award (pentru Dulceţurile Topoloveana din Prune cu Migdale Dulci, Cătină şi Afine Ecologice – tot din partea ITQI), iar în 2013 cu patru premii: Magiunul de Topoloveni a primit Superior Taste Award din partea ITQI, iar Dulceţurile din Căpşune, Mure şi Topinambur au primit câte un premiu Monde Selection. Acum jumătate din produsele noastre deţin premii internaţionale pentru gust şi calitate – o performanţă neegalată în România.
Rep.: – Ce produse marca Topoloveni se vând în acest moment cel mai bine?
B.S.: – A rămas pe primul loc magiunul deoarece papilele gustative ale românilor îl recunosc mai uşor. Celelalte produse sunt foarte noi – maxim 2 ani de când le-am brevetat şi le producem. Dulceţurile sunt gama noastră de lux, deşi, dacă facem comparaţia cu ţigările, care sunt viciu, oricine şi-ar putea permite cel puţin câte un borcan cu dulceaţă Topoloveana în locul a două pachete de ţigări. Dacă Magiunul are doar un singur ingredient (din 500 de grame de prune se obţin 100 de grame de magiun), dulceţurile au doar două ingredinte, 100% naturale: fruct în proporţie de 65-70% – în funcţie de reţetă) şi suc de măr concentrat. În acest fel am evitat total zahărul adăugat şi am reuşit să oferim persoanelor atente cu sănătatea lor produse dulci, însă puţin calorice, permise atât în diete, cât şi în consumul diabeticilor (cu recomandarea medicului curant). Produsele noastre pot fi cumpărate din majoritatea hypermarketurilor din România, dar sunt disponibile şi prin intermediul magazinului online, pe care consumatorii îl pot accesa din site-ul www.magiun-sonimpex.ro.
Rep.: – Ce sfaturi aveţi pentru investitorii care vor să intre pe această piaţă în România?
B.S.: – Să respecte regulile bunei practici comerciale, să consume cu familia şi prietenii ceea ce produc, iar pentru străini, să reinvestească în România profiturile.
Rep.: – Oamenii vă cunosc mai degrabă ca „Regina magiunului” decât după nume. Vă deranjează această titulatură, vă place?
B.S.: – Nu m-am gândit încă la acest aspect. Cred că este puţin prea mult ca titulatură. Este în acelaşi timp onorant să fii „regină” în ţara în care suntem furnizori ai Casei Regale şi unde Magiunul de prune Topoloveni se consumă „de la vlădică la opincă”.
