Muzeul de Artă Timișoara a organizat miercuri, 21 aprilie, o conferință de presă pentru ca directorul Victor Neumann să-și spună, și el, punctul de vedere privind evaluarea pe anul 2021, în urma căreia a fost notat cu 6,04, iar comisia de evaluare a recomandat încheierea contractului de management. Neumann a contestat atât formarea comisiei și procedura de evaluare, cât și nota propriu-zisă. Momentan, spune acesta, recomandarea de demitere rămâne doar… recomandare, pe care, și așa, speră să o întoarcă în instanță.
„Era foarte important să avem un punct de vedere și din partea muzeului, nu doar din partea unei comisii. În cazul în care există semne de întrebare sau suspiciuni asupra managerului, respectiv a mea, atunci e de dorit să punem întrebări nu doar celor care ne suspectează de una sau alta. Este necesar să discutăm și cu cel care este criticat, acuzat. Asta pentru o anumită notă de obiectivitate”, a declarat Neumann.
„Cum se explică faptul că am primit nota 6,04 la evaluarea managementului? Sigur că mă mir și eu, ca și oricine care cât de cât cunoaște muzeul nostru. Pentru că evaluarea este necesar să fie făcută de specialiști, în primul rând la același rang cu muzeul național de artă. Acea comisie, formată de CJT, avea în componența sa un director de muzeu județean, de la Arad, un recent profesor primar universitar la Arad, la «Goldiș» sau «Vlaicu», în orice caz una din contestatele universități din România, și pe bună dreptate. Amintesc și că Aradul a candidat împreună cu Timișoara, pentru Capitală Europeană a Culturii, Vă dați seama că ei sunt invidioși și au deseori reacții subiective vizavi de Timișoara. Au mai fost (în comisie – n.r.) directorul muzeului de artă din Craiova, tot unul de nivel județean, și un lector universitar de la Facultatea de Arte din Universitatea de Vest.
Reamintesc, muzeul nostru este unul național, printr-o hotărâre de guvern din decembrie 2020, în urma unui demers pe care l-am făcut cu echipa muzeului timp de un an de zile, după foarte multe diligențe și după ce am redactat un dosar impecabil. Dar, și pentru că există un patrimoniu deosebit aici, am primit acest titlu”, a adăugat Neumann, în ideea că directorul unui muzeu județean nu ar trebui să evalueze managementul unuia național, iar un lector universitar nu ar trebui să poată da note unui conducător de doctorat cu 20 de ani în mediul universitar.
Directorul muzeului a vorbit și despre posibilitatea unui atac politic la adresa sa. „Cât privește implicarea CJT, din ceea ce probabil știți, și așa cum s-a și scris, un fost șofer a fost președinte de comisie. A fost și grădinarul Universității de Vest la un moment dat, dacă am înțeles bine. Nu poate face evaluarea cineva care nu a lucrat la nivelul nostru. Nu am emis teorii elitiste, dar este foarte important să fie într-o asemenea comisie cineva care cunoaște muzeul și care a fost prezent la vernisajele noastre. (…) A fost politizată (evaluarea – n.r.), nu îmi ascund acest punct de vedere.”, a mai punctat acesta.
Criticile pe procedură vin din faptul că directorul evaluat nu a primit un raport, doar un proces verbal pe care nici nu l-a semnat când i-a fost înaintat. În plus, așa cum declara încă de imediat după publicarea notei, Neumann a amintit că el trebuia să primească primul nota, să aibă timp de contestație, iar de abia apoi aceasta putea fi făcută publică, potrivit regulamentului.
„În momentul în care am intrat în sala în care s-a făcut examinarea, toată lumea avea masca pe figură. Nu am fost înștiințat asupra comisiei nici măcar cu o zi înainte, nu cunoșteam pe nimeni venit din afara orașului, nu știam cu cine stau de vorbă, era amuzantă atmosfera. Bănuiesc că lipsa de profesionalism face să existe și asemenea sincope. Am depus o contestație la tribunal. Am contestat evaluarea și am cerut anularea notei: 1833/30/2021, la secția de contencios-administrativ”, a mai adăugat acesta.
Despre activitatea propriu-zisă a muzeului în anul 2020, managerul muzeului a amintit că aceasta a fost influențată puternic de pandemia de COVID-19. Au fost doar aproximativ 5.000 de vizitatori, în timp ce în, unii ani anteriori, numărul acestora fiind de ordinul zecilor de mii. Totuși, anul trecut a fost deschisă și o nouă expoziție, SIGMA, la care, spune Neumann, s-a lucrat „luni bune”. Acesta a încercat să dezmintă și unele informații apărute în presă: „Nu a dispărut nicio lucrare de Corneliu Baba, au fost unele împrumutate de la Muzeul de Artă Națională care au fost returnate”. Tot din cauza unor lucrări împrumutate a fost oprită și expoziția de artă contemporană, a explicat acesta.
La conferința de presă, Neumann a fost însoțit și de Miodrag Milin, istoric cu o lungă activitate în domeniul științelor umane, de Nicolae Țăran, conferențiar la UVT, și de Vasile Lică Raț, avocatul muzeului. Primul a lăudat activitatea de istoric a lui Neumann: „De la început am constatat că este un tânăr care profesional lucrează serios” și „Îl avem. Să îl prețuim, să îl folosim. Unii dintre detractorii nu au scris atâtea pagini câte are biografia sa” a spus Milin. Al doilea, Țăran, a criticat modul în care a fost făcută evaluarea, iar avocatul a dat, de mai multe ori pe parcursul conferinței, asigurări că toată activitatea muzeului a fost în termenii legii.
De menționat că, în timpul conferinței, Neumann s-a contrat cu o jurnalista Brândușa Armanca, căreia nu i-a răspuns la toate întrebările, pe motiv că „se vor vedea în instanță”, din cauza că „l-a înjurat în mai multe rânduri în articolele sale”. Neumann a ținut să menționeze în repetate rânduri că aceasta ar fi încercat să „trișeze” când și-a dat, în 2003, doctoratul și că „nu merită luată în seamă”.
La unele întrebări ale acesteia a răspuns, totuși, direct, în timp ce altora, doar după ce ele au fost puse de alți jurnaliști. De pildă, a spus că fotograful italian despre care s-a scris în presă a fost angajat de muzeu după ce, timp de mai mulți ani, lucrările nu au fost digitalizate, cu toate că și muzeul avea un fotograf propriu, dar care „a fost, o bună vreme, bolnav”. Despre bugetul alocat muzeului, necheltuit decât în mică parte, directorul a spus că ar fi făcut mai multe cu banii, dar că nu se merita după ce a venit pandemia, iar lucrări efective la construcție pot fi făcute doar de Consiliul Județean Timiș, care o și deține propriu-zis, având un parteneriat încă din anii 90 cu Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului pentru reabilitare”. În legătură cu personalul, Neumann a punctat că este încă nevoie de resursă umană, dar CJT-ul nu a aprobat organigramele propuse de muzeu. Ultima ar fi din 2011, cu o mică modificare făcută în 2019.
