Acasă Politica Manevre de mare clasă, marca Elena Udrea

Manevre de mare clasă, marca Elena Udrea

DISTRIBUIȚI

A fost condamnată definitiv. La șase ani de închisoare. A pierdut și la Curtea de Casație. În principiu, se duce după gratii. În al doilea proces, în primă instanță, a luat opt ani. Cel în care l-a șantajat pe Bogdan Buzoianu pentru cinci milioane de euro. Al treilea proces vine și el din spate. În mare viteză. Dar, între timp, ingenioasa Elena Udrea recurge la formidabile tertipuri.

Nu se cheamă că a fugit din România. Dar se cheamă că a aflat pe surse, chiar din interiorul instanței care a condamnat-o, că urmează să-și ia cei șase ani de închisoare. Și, fiindcă tot a aflat, a tăiat-o. Nu a fugit. A plecat cu telefonul la ea. Și cu un șofer la purtător. Despre care presa nu suflă o vorbă. Și-a butonat celularul. Non-stop. A aflat de îndată că a fost condamnată. Dar nu a făcut cale întoarsă. Din acea clipă, era fugară. Nu

își asumă însă acest statut. Și nici apărătorii ei nu suflă un cuvânt despre asta. S-a învârtit cât s-a învârtit prin Bulgaria, care la granița cu România, peste Dunăre, are niște offshore-uri mai speciale, a pierdut ceva timp cu formalitățile și a întins-o spre Grecia. Și vine acum al doilea tertip.

Întrucât a fost capturată la Kulata, deci cumva la granița dintre Bulgaria și Grecia, solicită azil politic în Grecia. Solicitarea este adresată justiției Bulgare. Care oricum nu are nicio calitate de a-i acorda acest azil. Și nici de a-i face vânt în pupă spre Grecia. Dar induce astfel în societate ideea că nu ar fi ciordit sume uriașe de bani, ci că ar fi pur și simplu o victimă politică. Numai că statutul de azil politic nu prea există în Uniunea Europeană pentru altă țară din Uniunea Europeană. Iar doamna Udrea, chiar dacă și-ar fi făcut facultatea la seral sau la fără frecvență, ar fi trebuit să știe acest lucru. Și dacă știe, înseamnă că e doar o mișcare de propagandă. Pentru consumul opiniei publice. Un tertip. În raport cu care nu o să-și prindă nasul nici justiția din Bulgaria și nici justiția din România și cu atât mai puțin justiția din Grecia.

Al treilea tertip este de-a dreptul halucinant. Deci a plecat din țară, nu a fugit, dar după câteva ore a fugit. A fugit fiindcă a aflat că este condamnată, putea să se întoarcă și nu s-a întors. În același timp, în cel de-al doilea proces al ei, cel cu șpaga de cinci milioane de euro, unde a avut termen azi, a invocat prin apărători că are dreptul la ultimul cuvânt. Ca orice inculpat, înainte de condamnare. Și că este lipsită de posibilitatea de a-și spune punctul de vedere în instanță. În principiu, așa este. Codul de procedură penală garantează acest drept. Desigur, nu în toate cazurile. Mie nu mi s-a acordat de pildă acest drept, înainte de a fi achitat. Dar dacă nu aș fi fost achitat? Nu mi s-a încălcat acest drept? Bun, să ne întoarcem la Udrea. Dacă voia să aibă ultimul cuvânt, de ce a continuat să o ia la sănătoasa și nu s-a întors bine merci prin vama Giurgiu, pe unde a intrat în Bulgaria, predând-se organelor în drept și solicitând apoi – era îndreptățită să facă acest lucru – să fie adusă în fața instanței, pentru a-și exprima ultimul cuvânt? Și, uluitor, tertipul acesta a prins. Instanța, care putea foarte bine să își pronunțe condamnarea, pentru că toate probele au fost administrate, pentru că nu există alte excepții care să-i fie prezentate, în mărinimia ei a stabilit un alt termen, peste aproape o lună. Urmând ca până atunci să afle unde este reținută Udrea și să-i dea cumva ultimul cuvânt. La acest capitol, doamna Elena a câștigat.

Și uite așa, din tertip în tertip – mai sunt și altele asupra cărora voi insista în viitor, inclusiv cel cu copilul minor – ingenioasa Elena Udrea își cumpără timp. Un timp cu care sincer să fiu nu știu ce va face. Până una alta, e timp după gratii. E un timp cu cătușe la mâini. E un timp în care deținutele de la Târgșor, penitenciarul din județul Dâmbovița, declară că o așteaptă cu brațele deschise. E timp poate ca Traian Băsescu să scoată vreo nucleară. Și să facă ceva nemaiauzit pentru a o salva. Eu unul însă cred că nu mai e timp. Pur și simplu a expirat.

Comentarii

comentarii