Vineri, 9 aprilie, de la ora 17.00, a avut loc dezbaterea pe bugetul Timișoarei pentru anul 2021. Peste 20 de persoane, atât ca simplii cetățeni, cât și ca reprezentanți de asociații au intervenit pentru a pune întrebări sau a face sugestii. Cele mai multe probleme au fost semnalate în privința finanțării sportului – mai ales a infrastructurii sportive – și proiectelor din cartierele Ronaț, Freidorf și Kuncz. Au fost destule intervenții și din partea studenților de masterul de Politici Publice și Advocacy al Universității de Vest, dar și din partea reprezentanților consiliilor consultative de cartiere.
În principal, nemulțumirile pe partea de sport au venit din partea celor două cluburi de fotbal din Liga a II-a. „Suntem printre ultimele locuri din Româna la infrastructură sportivă” și „Până acum, nu am văzut nicio strategie, numai promisiuni”, a spus Daniel Daia, membru asociat în clubul Ripensia Timișoara. „Pentru miile de copii care vor să joace fotbal (profesionist – n.r.) nu se face mai nimic”, a completat ulterior și Dumitru Mihu, președintele aceluiași club.
Din partea suporterilor Politehnicii Timișoara, echipă cu șanse reale de calificare în Liga 1, a vorbit Alexandru Demșoreanu. „După ce se închide stadionul (Dan Păltinișanu – n.r.), posibil din toamnă, nu mai avem niciun singur stadion eligibil pentru Liga a II-a în tot județul! Ajungem de râsul lumii dacă nu se gândește, dacă nu se pune nimic pe roate până atunci” și „Fost administrație a avut opt ani de zile și peste două miliarde de euro (în bugete – n.r.), iar singurul rezultat concret… două studii de fezabilitate (…) Au fost opt ani de demagogie. Îmi doresc ca schimbarea să fie reală și să nu fie aceeași demagogie. Sper să vedem niște rezultate” a spus, printre altele, acesta.
Mihai Costa, fost director la Direcția Instituții Școlare, Medicale, Sportive și Culturale în Primăria Timișoara a vorbit punctual pe proiecte. Acesta a punctat importanța menținerii bugetării pentru stadionul de 15.000 de locuri pe structură metalică din Calea Buziașului, a celui de rugby, dar și de importanța reabilitării terenurilor mai mici deja existente și a propus chiar realizarea unor înțelegeri cu Federația Română de Fotbal pentru amenajarea unor terenuri sintetice.
„Banii nu sunt nelimitați. Infrastructura sportivă nu se poate finanța prin fonduri europene dacă sunt strict proiecte sportive. Din bugetul de stat avem deja trei proiecte mari: stadionul, sala polivalentă și baza sportivă din zona Heaven. E puțin probabil ca dincolo de aceste trei proiecte mari să putem obține alți bani din bugetul de stat. Tot ce facem trebuie să finanțăm din bugetul local de investiții. Dacă scoatem fondurile europene, avem între 100 și 200 milioane de lei de investit în acest oraș într-un an”, a spus, la un moment dat Fritz, în ideea că municipalitatea trebuie să decidă dacă vrea să susțină doar câteva proiecte mari de infrastructură sportivă sau mai multe, dar mult mai mici.
„Avem în buget stadionul de rugby în Ronaț, studiu de fezabilitate pentru reabilitare la terenul de fotbal din Mircea cel Bătrân, o mică lucrare de reabilitare la Olimpia, dar și am păstrat bani și pentru alte diferite studii de fezabilitate pentru amenajarea unor terenuri multifuncționale în cartiere. Avem un proiect nou și mare, legat și de spații verzi, «Uszoda Renaște». Va fi o singură zonă de terenuri de sport, agrement, spații verzi până în parcul central. Ne-am hotărât tocmai pentru că stadionul mare va dura, că vom îl vom continua pe cel din Buziașului, cu proiectul tehnic. Luăm în calcul să facem cu câteva mii de locuri mai puțin, cu posibilitatea de a-l extinde”, a mai declarat primarul.
Alte probleme importante semnalate de cetățeni au fost legate de cartierele „uitate” din oraș, ajunse să fie numite „defavorizate”: Ronaț, Freidorf, Plopi și Kuncz. Aici au fost cerute creșe, terenuri de sport, centre culturale și multifuncționale sau, la modul general, investiții pentru infrastructură. Multe dintre aceste proiecte chiar au fost, la un moment dat, inițiate, dar fie s-au întrerupt subit în administrațiile trecute, fie nu au mai fost bugetate pe 2021.
Primarul Dominic Fritz și viceprimarul Ruben Lațcău au dat asigurări că, în general, proiectele de infrastructură vor fi continuate, cu excepția celor care au clare probleme în documentație, un exemplu fiind creșa din Ronaț. Aceștia, totuși, au amintit că bugetul nu este foarte permisiv, dar au promis că cel puțin intervenții punctuale sunt avute în vedere în fiecare dintre aceste cartiere.
Studenții masteranzi de la Politici Publice și Advocacy au notat câteva neclarități în proiectul de buget, legate de subiecte precum finanțările nerambursabile pentru ONG-uri care fac servicii sociale, subvențiile date la STPT, banii alocați pentru lupta cu COVID-19, fondul de rezervă al bugetului, digitalizare sau burse. Aici, primarul și „vicele” au avut de dat doar de explicat aceste neclarități, nefiind probleme de fond.
Dezbaterea s-a încheiat cu un mesaj de mulțumire pentru participanți din partea primarului Dominic Fritz: „Multe lucruri vor necesita mai mulți ani pentru redresare, investiții reparații. Ce este cel mai important pentru mine, dincolo de alocarea banilor, este să reușim să angrenăm entuziasmul și energia timișorenilor, pe care le-am văzut și astăzi, din cartiere, din partea sportivă, din partea studenților, să angrenăm această energie și dorința de a se implica pentru viitorul Timișoarei și pentru proiectele Timișoarei. De aia am botezat acest buget «alimentat de energia timișorenilor». E clar că la o dezbatere de buget sunt mulți care vin și cer bani pentru ceva. Astăzi nu am auzit că ați cerut bani pentru dumneavoastră, ci ați cerut bani pentru comunitate, ați cerut proiecte cu sens pentru comunitate”.
