Timişul, judeţ înfloritor, bănăţeni gospodari şi cu administratori aleşi sau numiţi politic care jură cu mâna pe cruce că se ocupă de creşterea bunăstării locuitorilor din arealul păstorit, că doară pentru asta au ajuns în funcţiile respective.
Câteva dintre marile proiecte, mai ales că erau pe finanţări europene (pe POR) şi aşteptate de timişeni şi de investitorii români şi străini, de-o potrivă, sunt cele ale Consiliului Judeţean Timiş: lucrările de la Muzeul Banatului, Parcul Tehnologic de Energii Alternative (PTEA) sau Centrul de Susţinere a Afacerilor (CSA).
Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, spunea la finele anului trecut că în 2015 administraţia judeţeană are în plan să construiască un pod peste Mureş, la Cenad şi un Centru de Legume-Fructe (CLF). ‘În perioada imediat următoare începem negocierile unui nou acord transfrontalier, care prevede aproximativ 24 de milioane de euro pentru fiecare judeţ, Timiş şi Csongrad’, spunea Bojin. Potrivit acestuia, în cadrul acordului sunt două mari lucrări pe care administraţia timişeană le-a acceptat, respectiv, un CLF la Beba Veche, a cărui valoare este estimată la circa 18-20 de milioane de euro, şi podul de la Cenad, pe diferenţa de bani până la cele 24 de milioane de euro.
‘Domnul Bojin vorbeşte multe, dar puţine proiecte sunt realizate sau realizabile. Dacă este vorba despre podul de la Cenad dintre România – Ungaria, nu existau suficienţi bani să se facă aşa ceva. Era vorba despre un proiect de 18 milioane de euro, dar este o mare nebuloasă toată chestiunea aceasta; la un moment dat voiau să scoată 6 milioane de euro din CLF, care putea să fie finanţat cu doar 12 milioane de euro şi restul să vină din venituri proprii, ceea ce era destul de mult (…)’, spune consilierul judeţean liberal Marian Constantin Vasile, fost vicepreşedinte al CJ Timiş. În privinţa podului de la Cenad, Vasile spune că în urmă cu câteva luni era o discuţie, iar peste Mureş ar fi urmat să fie asigurat transportul cu bacul.
‘Dacă e vorba despre pod, atunci se iau banii, o parte din ei, de pe Programul România – Ungaria, dar nu sunt suficienţi, iar ca să construim un pod este vorba despre foarte mulţi bani şi iarăşi este în discuţie dacă să fie pod pentru transport rutier sau feroviar. (…). Proiectele strategice trebuiau să fie de mult aprobate în negocieri. Dar CLF de la Beba Veche este puţin probabil realizabil pe Programul Transfrontalier România – Ungaria (…)’, punctează Marian Constantin Vasile.
Surpriza mare şi de neînţeles pentru mulţi timişoreni vine dinspre Muzeul de Istorie a Banatului, închis de mai bine de cinci ani şi a cărui deschidere era aşteptată cu sufletul la gură de părinţi şi de copii, pentru că era unicul loc în care cei mici se puteau întâlni cu un fel de muzeu local ‘Antipa’ în miniatură. La finele anului trecut, Titu Bojin ne-a anunţa că ‘CJT a renunţat la proiect’, după ce, cu vreo două luni înainte anunţase acelaşi lucru, pentru moment, şi despre CITM, pe care sperăm să-l avem pe următorul exerciţiu financiar unional.
‘La Muzeul Banatului am fost nevoiţi să renunţăm la finanţarea proiectului, din cauza unui proiect prost pregătit, nu ni s-a prelungit durata de realizare a lui, am decis să renunţăm la el şi să încercăm ca prin proiectele europene 2014-2020 să facem acest proiect. Se acceptă până la 5 milioane de euro’, declara, înainte de Crăciun, Titu Bojin.
Proiectul prevedea transformarea Muzeului Banatului în castel, cu o valoare totală a proiectului de peste 52 de milioane de lei şi cu o contribuţie a administraţiei judeţene de peste 18 milioane lei. Potrivit lui Bojin, au fost două proiecte, unul finanţat de CJT pentru lucrările de consolidare, care s-au încheiat. Dar, pe parcursul respectivului şantier a apărut o fisură pe unul dintre pereţii clădirii castelului şi trebuie remediată problema. ‘Al doilea proiect a fost realizat prost. Când am venit, noi am preluat un proces în derulare. (…). În 2015 vom da drumul la un nou studiu (…)’, menţiona Titu Bojin.
Marian Constantin Vasile este de altă părere, plecând de la faptul că Muzeul Banatului era cel mai fezabil dintre proiecte. ‘Acest proiect, atunci când am analizat cele trei proiecte cu fonduri europene pe POR, acest proiect părea cel mai fezabil, în urmă cu 12 luni. Tocmai de aceea am luat decizia să mergem înainte cu el. Era cel mai fezabil, urma Parcul Tehnologic de Energii Alternative şi cel mai improbabil şi mai riscant era Centrul de Susţinere a Afacerilor, care a picat. Am renunţat noi la el, apoi am renunţat şi la Muzeul Banatului şi probabil că se va renunţa şi la Parcul Tehnologic de Energii Alternative’, explică fostul vicepreşedinte al CJT.
Marian Constantin Vasile este convins că se va renunţa la toate cele trei proiecte pe POR ale Consiliului Judeţean, fără perspectiva unor noi proiecte materializate în perioada următoare pentru cetăţeni, datorită actualei conduceri a CJ Timiş. Mai mult, el spune că sunt probleme şi la deponeul de la Ghizela, despre care localnicii din Belinţ încep deja să se plângă, pentru că gropile în care se adună toate reziduurile au un miros urât şi sunt deja pline din cauză că pompele nu mai fac faţă, pentru că aşa au fost proiectate. ‘Se pierd bani mulţi, Centrul Intermodal de Transport Marfă a picat şi cred că vor urma vremuri sumbre pentru judeţ, dacă va rămâne aceeaşi conducere la CJT. (…). Tot ce ţine de CJ e cu probleme, aceasta este concluzia mea. E problema de conducere politică a CJ, preşedinte şi cei doi vicepreşedinţi, nu mă refer la aparatul executiv. Conducere politică a CJT nu a acceptat propunerile mele de management pragmatic, când eram vicepreşedinte şi ceream ca săptămânal să avem un desfăşurător cu toate proiectele şi obiectivele importante în derulare. În momentul în care am propus acest desfăşurător, domnul Bojin m-a repezit, pentru că nu voia să primească de la mine sfaturi. Acea şedinţă nu s-a ţinut decât de câteva ori’, concluzionează consilierul judeţean Marian Constantin Vasile.
