Deputatul PNL de Timiş, Marilen Pirtea, susţine libera circulaţie a forţei de muncă pentru că a adus mari beneficii economice, lucrătorii mobili contribuind la PIB-urile ţărilor de origine şi a ţărilor-gazdă, cu un rol semnificativ în ceea ce priveşte câştigurile celor din ţara de origine.
Totuşi mobilitatea muncitorilor poate avea şi efecte negative, de exemplu atunci când mobilitatea e selectivă, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială.
Referindu-se la o recentă declaraţie a ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, conform căruia “în viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen. Ţările europene din care pleacă multă forţă de muncă spre restul Uniunii Europene ar trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să aducă o soluţie pentru mobilitatea selectivă, care duce la exodul creierelor”, Marilen Pirtea comentează:
“Ştim că domnul ministru Teodorovici este dezamăgit de faptul că nu este ministru de finanţe într-o ţară cu o economie ca a Germaniei, ori într-o ţară cu un mediu de afaceri ca al Olandei sau Luxemburgului, ori chiar într-o ţară cu tradiţie sindicală precum a Franţei, căci dacă ar deţine o astfel de poziţie nu ar mai vorbi defavorabil de exodul creierelor, dimpotrivă, ar susţine beneficiile economice aduse de imigraţia capitalului uman înalt calificat, provenit din ţările Noii Europe. (…). Fenomenul Brian Drain este mult mai complex, dincolo de orizontul unui masiv flux de emigraţie al capitalului uman înalt calificat dinspre Est spre Vest. Şi între economiile Vechii Europe competiţia pentru cele mai strălucite creiere este acerbă”, spune liberalul timişean.
În absenţa migraţiei, PIB-ul României cumulat, pentru perioada 1990 – 2016, ar fi fost cu 10% mai mare. Impactul migraţiei de tip Brain Drain a fost de aproximativ 95% în calculul acestei proiecţii de PIB potenţial.
Doar în 2017, un număr de 36.000 de studenţi români au plecat la studii în străinătate, iar 14.500 de elevi de liceu se gândeau să procedeze la fel (o concluzie formulată de un Raport ONU).
Este important acest aspect, al studiilor în străinătate, pentru că experienţa de a fi student în străinătate creşte semnificativ şansele de a deveni un migrant înalt calificat mai târziu. Această ultimă concluzie ne conduce la un prim set de idei prin care chiar am genera politici utile pentru calmarea exodului de oameni bine pregătiţi din România, e vorba despre politici pentru educaţia superioară.
Şi susţinerea educaţiei preuniversitare devine o măsură complementară importantă, necesară mai ales pentru a creşte şansele de a calma exodul creierelor.
Cercetările asupra migraţiei indică explicaţii care depăşesc strict dimensiunea economică. Indivizii pleacă pentru că vor să se împlinească nu numai material, ci şi social şi cultural.
Am putea spune că în România se prefigurează o migraţie a capitalului uman calificat nu din motive economice, ci din motive social-culturale sau chiar politice, este o migraţie de aspiraţie culturală, profund marcată de dezamăgiri în plan social.
Exodul de inteligenţă are la bază azi în primul rând inechitatea şi slabele performanţe din sistemul nostru de învăţământ, paradoxal. Acest paradox poate fi privit şi din altă perspectivă: cu cât ar creşte bugetul investiţiilor în educaţie în România, pentru programe ce s-ar adresa astfel mai multor beneficiari (tineri şi adulţi), care ar aduce o bună diferenţiere în funcţie de nevoile şi proiecţiile pieţei, cu cât educaţia ar acoperi mai echitabil şi mai diversificat segmentele de tineri şi adulţi din România, cu atât ar ajunge să fie mai ridicat şi costul mediu al programelor de studiu de înaltă performanţă şi în România.
În marile centre urbane din România, poli de dezvoltare economică, începe să se resimtă o criză acută de resurse umane, de oameni talentaţi şi necesari pentru creşterea economiei cunoaşterii prin cercetare – dezvoltare, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
