Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiș și rector al Universității de Vest din Timișoara vede în recalificarea forței de muncă un sector care poate fi exploatat în economia românească. Liberalul preia acest subiect din discuțiile „Agendei Davos 2021” și îl adaptează la particularități specifice țării noastre.
„Unul dintre principalele mesaje apărute recent în cadrul «Agendei Davos 2021» face referire la iminenta modelare a unei noi piețe a muncii în economia post-pandemică. Punctul central al dezbaterii lansate face referire la estimarea care arată că 50% dintre angajați vor avea nevoie de recalificare până în 2025, datorită noilor nevoi ale unei piețe a muncii în schimbare radicală, ceea ce va duce la o extindere semnificativă a recalificării și perfecționării angajaților”, arată deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea.
Acesta consideră că noul guvern român arată că este receptiv la acest subiect, având deja incluse măsuri și tematici adiacente în prioritățile noului Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta, spune Pirtea, „va cuprinde, după cum s-a anunțat până acum, trei domenii prioritare ale educației: Incluziunea socială (cu accent pe reducerea decalajelor dintre rural și urban și asigurarea accesului echitabil la educație); Digitalizarea (proces prin care va crește accesul la o educație de calitate); Calitatea actului educațional (dezvoltarea educației non-formale, pentru a pregăti elevii pentru competențele din viitor, dar și îmbunătățirea învățământului formal)”.
El mai dorește și acordarea de atenție sporită programe de recalificare desfășurate chiar în timpul muncii, prin intermediul angajatorilor. Ar mai fi necesare, adaugă deputatul, o bună acoperire din partea universităților, reorientarea strategiilor de dezvoltare și trecerea la o economie digitală.
„Devine necesar ca acestor trei domenii prioritare ale educației, care ar urma să fie cuprinse în sectoarele finanțate prin PNRR, să le fie alăturate și un domeniu dedicat învățării continue și perfecționării permanente, prin care să fie susținute programele de recalificare, desfășurate în timpul munci, prin intermediul angajatorilor, pentru a întâmpina anticipativ schimbările majore din piața muncii, așteptate în următorii ani.
Dar adaptarea nu va fi completă doar prin dezvoltarea serviciilor de recalificare și perfecționare, ci și prin adaptarea principalelor domenii ale educației superioare, înnoirea și buna acoperire a învățământului superior fiind ținte strategice, de asemenea. Decalajul României față de media UE, în privința ponderii persoanelor cu pregătire superioară din segmentul de referință 30-34 de ani (cu o pondere de sub 30% în România, față de media UE, de 40%), indică nevoia de reorientare și reformă a strategiilor noastre de dezvoltare, de la strategii de dezvoltare socio-economică dedicate sectoarelor economice primare și secundare, importante și ele, fără îndoială, către strategii de dezvoltare orientate spre sectoarele terțiare: servicii educaționale, de cercetare, pentru industriile creative și de specializare inteligentă, care vor deservi tot mai mult trecerea la economia digitală, industria software, sectoarele cu specializări noi și de nișă din economia reală, iar Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este o șansă importantă, binevenită, pentru a susține cu un macro-plan de finanțare aceste direcții ale schimbării educației și pieței muncii”, subliniază deputatul liberal Marilen Pirtea.
