Liberalul Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara și vicepreședinte al Camerei Deputaților, vine cu o soluție la problema tinerilor din mediul rural care nu urmează studii, cursuri de pregătire și nu sunt angajați, subiect abordat și în trecut de acesta. De această dată, Pirtea vine și cu o posibilă sursă de finanțare pentru înființarea unor „unități regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor”.
„După cum am mai arătat în mai multe intervenții publice, este alarmant faptul că Indicatorul NEET (acronim „Not in Education, Employment, or Training” – n.r.), care se folosește în Europa pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, se află în România la o un procent 16,8%, locul al treilea în UE, după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%. În privința ponderii tinerilor din categoria NEET în populația din ruralul românesc, indicatorul este cu atât mai îngrijorător, fiind foarte puternic dezechilibrat negativ, cu peste 25% în rural și sub 10% în urban”, spune liberalul.
Săptămâna trecută, pentru ameliorarea situației, Pirtea propunea înființarea unor „Unități Regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor”, structuri care ar putea fi realizate în subordinea Agențiilor de Dezvoltare Regională. Pirtea considera, încă de atunci, că este esențială utilizarea de instrumente inovatoare și fiabile pentru asistarea tinerilor, care să poată fi accesate și utilizate permanent de către aceștia, platforme online de consiliere, bănci de date și aplicații pentru orientarea profesional. Un model după care ar putea funcționa aceste structuri ar fi platforma YTM.ro, oferită din acest an de către Universitatea de Vest din Timișoara, în mod gratuit, tinerilor din întregul centru universitar timișorean.
De această dată, rectorul UVT amintește de existența planului Next Generation EU, cu fonduri provenite din suspendarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2 % din venitul național brut al UE. Astfel, Comisia Europeană va putea astfel să își utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare prin acest instrumentul. Fondurile Next Generation EU vor fi investiți în trei piloni, 500 de miliarde EUR sub formă de granturi și 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre.
„Next Generation EU devine pentru România unul dintre cele mai importante instrumente pe care viitoarea guvernare PNL – USR PLUS le va avea la îndemână, deosebit de valoros pentru structurarea unor măsuri eficiente dedicate tinerilor. În acest fel, în următoarea planificare bugetară multianuală, Next Generation EU devine instrument strategic pentru România în obținerea de granturi în valoare de 9,52 miliarde Euro în perioada 2021-2022 şi 4,27 mld. euro în 2023. Totul va depinde de mobilizarea administrativă a unităților noastre de management implicate în gestionarea finanțărilor europene, odată ce decizia politică îndreptată către susținerea tinerelor generații a fost deja luată, inclusiv prin decizii ale Comisiei Europene care cuprind bugetarea fondurilor necesare”, conchide Marilen Pirtea.
