Acasă Politica Marilen Pirtea, rector UVT și deputat liberal: „Criza sanitară va deveni o...

Marilen Pirtea, rector UVT și deputat liberal: „Criza sanitară va deveni o veritabilă criză economică, cu implicații mult mai ample decât cea din deceniul trecut. Trebuie să conștientizăm unde ne aflăm”

722
DISTRIBUIȚI

Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara și vicepreședintele Camerei Deputaților, prevestește, ca urmare a pandemiei de coronavirus și a restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii acesteia, o criză economică mai puternică decât cea din 2008. În acest context, deputatul liberal atenționează la implicațiile economice ale promisiunilor populiste din perioada electorală.

„Trăim o perioadă dificilă, în mai multe privințe, pe care generațiile noastre nu au mai întâlnit-o. Ne aflăm într-o criză care testează nu doar sistemele sanitare ale statelor noastre, cât și coeziunea și relațiile interumane. Cred că acum a devenit mai clar ca oricând că actuala criză sanitară, una care se tot adâncește în acest sezon, va deveni o veritabilă criză economică, cu implicații mult mai ample decât cea din deceniul trecut. Departe de a suna alarmist, trebuie să conștientizăm unde ne aflăm, cum de am ajuns aici și, cel mai important, ce avem de făcut în continuare”, transmite Pirtea, într-un comunicat de presă din 16 noiembrie.

Deputatul dă exemplele economiilor occidentale: SUA, cu o scădere de 31,4% a PIB-ului în trimestrul 2, și UE 28, cu o scădere de 14%, printre cele mai afectate state fiind Spania și Franța, cu aproximativ 20%. Trimetrul 3 a adus creșteri record atât în SUA, cât și în Uniunea Europeană, dar, atenționează rectorul, economiile încă nu și-au revenit la perioada pre-pandemiei. În cazul României, există tendința de contracție economică. PIB-ului estimat pentru 2020, înainte de pandemia de Covid-19, era de 1.130 de miliarde lei, în timp ce, în prezent, PIB-ul estimat pentru 2020 se situează la 1.060 miliarde lei.

„Pe fondul pandemiei, Economia românească a înregistrat o scădere importantă în trimestrul 2, de 10,3%, cea mai abruptă din ultimele decenii. Din păcate, vom afla de abia în decembrie cum a performat economia românească în trimestrul 3, în plină perioadă COVID”, spune Pirtea, care prezintă situația și pe ramuri economice:

„✔    Industria: este deosebit de afectată, marcând în primele 9 luni ale anului o scădere  12,1% față de primele 9 luni din 2019. Cu toate acestea, putem spune că ce a fost mai rău a trecut, luna aprilie marcând scăderi de peste 40%, în timp ce luna septembrie 2020 s-a înregistrat o scădere de doar 0.1% față de septembrie 2019.

✔      Turismul: a fost de departe cel mai afectat sector economic. La finele primelor 9 luni ale anului, scăderea sosirilor este de peste 50% față de anul trecut, în condițiile în care lunile de vară au fost luni cu evoluții bune față de estimări.

✔      Contrucțiile: sectorul a crescut în primele 8 luni ale anului cu 17,3% față de anul 2019, fiind ”starul” economiei naționale în această perioadă deosebit de dificilă. Aici se impune o precizare, cu privire la creșterea pe sectorul rezidențial, care este de 17%, în timp ce creșterea construcțiilor inginerești este de 26%”.

În același timp, deputatul consideră că actualul guvern liberal s-a ținut de cuvânt și a investit puternic în infrastructură, În acest sens, Pirtea prezintă următoarele puncte:

„✔    Consumul:  a crescut în primele 9 luni ale anului cu 1,7%, revenindu-și după scăderile de 20% din aprilie 2020, față de aprilie 2019.

✔      Inflația: a scăzut constant din ianuarie anul curent, de la 3,9% la 2,2% în luna octombrie, pe fondul unei scăderi a intensității consumului dar și printr-o creștere a predictibilității politicilor de la nivel guvernamental.

✔      Robor: a scăzut constant de la începutul anului de la peste 3%, la 2,05%, în 13.11 a.c.

✔      Cursul de schimb: moneda națională s-a depreciat constant de la începutul anului, scăzând cu aproape 2%. Trebuie menționat că leul a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, unde atât forintul, cât și coroana cehă și zlotul polonez, au înregistrat contracții mult mai importante.

✔      Șomajul: rata șomajului a înregistrat o creștere, pornind de la 3,7% în ianuarie, la 5,4% în august, respectiv de la 338 mii șomeri, la 479 mii, fiind o consecință a reducerii activității unor sectoare pe fondul pandemiei. Aici trebuie spus că în condițiile actuale, în lipsa unei intervenții hotărâte a guvernului Orban, creșterea șomajului ar fi fost mult mai accentuată. Lichiditatea injectată în economie a menținut pe linia de plutire firmele și angajații. Trebuie spus că Guvernul a implementat toate măsurile luate la nivel european, inclusiv sistemul Kurzarbeit, prin care statul a devenit efectiv partenerul mediului privat.

✔      Deficitul Bugetar: este unul record, ajungând la 5,2% din PIB, respectiv 55 de miliarde, mult peste nivelul de anul trecut de 2% din PIB, respectiv 22 miliarde lei”.

Problemele, mai consideră rectorul Universității de Vest, au pornit de la populismul guvernării precedente. Acesta acuză că bugetul pe 2019 a fost unul „fantezist, făcut doar pentru 10 luni”. Pe lângă pandemie, spune Pirtea, executivul Orban trebuie să acopere și cheltuielile populismului PSD, „un populism care astăzi revine zilnic cu tot felul de promisiuni populiste fanteziste, insultând inteligența oricărui cetățean care știe tabla înmulțirii”.

Marilen Pirtea explică și cum s-a ajuns aici și care sunt implicațiile populismului: „Aproape de fiecare dată, înainte de alegeri, partidele cad în tentația și capcana populismului, invariabil, tot mai agresiv. În țările cu democrații consolidate și cu tradiție a guvernărilor responsabile, promisiunile sunt echilibrate și temperate în mod natural. Excesele populismului economic, de fiecare dată, au consecințe economice grave și derapaje care cu greu mai pot fi corectate, dar și costuri care adesea se rostogolesc peste generațiile viitoare.

Merită să reflectăm cu toții la perioada ultimilor patru ani, chiar la toamna anului 2016, când programul de guvernare al PSD promitea scăderi de impozite și taxe și majorări de salarii și pensii, o contradicție vizibilă pentru orice student la științe economice din anul întâi. Prin politica wage-led-growth (creșterea economică bazată pe creșterea salariilor), combinată cu scăderi de impozite și taxe și cu tăierea investițiilor, s-au distrus toate echilibrele macroeconomice ale României, periclitând creșterea sustenabilă, punând astăzi o presiune enormă pe buget și, în egală măsură, pe deconturile ce le vor avea de făcut generațiile viitoare. care vor suporta nota de plată a risipei de acum.

Desigur că salariile și pensiile trebuiau crescute, dar această creștere trebuia să se bazeze pe o colectare crescută și pe un buget sustenabil. Astăzi, în schimb, asistăm din nou la lipsa de discernământ bugetar al PSD, care promite noi și noi creșteri, noi și noi datorii. Rezultatul acestor politici nu poate fi decât o inflație galopantă, dobânzi tot mai mari și pasarea notei de plată pentru generația viitoare. Astăzi, PSD ne servește aceeași rețetă falimentară, doar-doar mai prostește pe cineva.

În octombrie 2016,  inflația din economia României era de 0,1%, iar a UE 28, era la 0,5%: odată cu aplicarea programului PSD, rata inflației în România ajunsese la 4,7%, în 2019, pentru ca astăzi rata inflației să coboare la 2%, față de 0,2% în UE 28.

Un alt indicator care ne arată bunul mers al economiei este cursul de schimb, stabilizat în 2020, după evoluția negativă din ultimii patru ani. Deprecierea majoră a monedei naționale din ultimii 4 ani este o consecință directă a lipsei de viziune a guvernelor PSD, care, prin politica wage led growth, nu au făcut altceva decât să genereze cele mai mari trideficite înregistrate vreodată. Astfel, deficitul bugetar, cel comercial și cel  de cont curent au explodat începând cu anul 2017, marcând recorduri negative succesive. Aceste deficite au îndepărtat rapid România de atingerea convergenței nominale, și, implicit, de adoptarea monedei Euro”.

Un alt orizont, mai sugerează liberalul Marilen Pirtea, ar fi investițiile, exportul și creșterea economică. În acest sens, în comunicatul său se mai arată: „Și totuși, Guvernul PNL, printr-o politică predictibilă, a reușit să repună România pe un trend pozitiv, cu una din cele mai mici scăderi economice din UE, plasând România, începând din septembrie 2020, în rândul statelor cu economii emergente.

Guvernul Orban a dezvoltat programe de garanții guvernamentale de aproximativ 30 miliarde lei, echivalând cu 2.9% din PIB, bani care ajung direct în economia reală. Înțelegând constrângerile acestei perioade, guvernul a oferit sprijin persoanelor care au lucrat în regim de telemuncă, suma alocată depășind 20 miliarde lei. Au fost acoperite 3,2 miliarde lei rambursare TVA în plus față de anul trecut. De această măsură au beneficiat un număr de 71.186 de firme, cu 12.589 mai multe față de anul precedent, suma restituită fiind mai mare cu 3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului 2019.

Au fost alocate 6,9 miliarde lei pentru cheltuieli cu investițiile în plus față de anul trecut – cea mai mare sumă din ultimii 10 ani. Investițiile la 9 luni sunt de peste 30 miliarde lei.

Doar printr-o politică publică bazată pe investiții publice, prin încurajarea investițiilor private și a capitalului autohton și străin, deopotrivă, România poate schimba cursul politicilor publice economice, spre investiții, export și creștere economică, nu spre pe rostogolirea datoriilor pentru acoperirea cheltuielilor permanente ale statului”.

Comentarii

comentarii