.jpg)
Vicepreşedintele PNŢCD trage un semnal de alarmă şi face apel la primari şi specialiştii plecaţi în Occident…
Primarii din România trebuie să facă eforturi mai mari pentru a atrage locuri de muncă. Până acum edilii fie nu s-au preocupat de subiect, fie eforturile lor au fost ca şi inexistente. Şi românii cu funcţii din afara graniţelor ar trebui să pună umărul la acest lucru. Din păcate nu prea sunt băgaţi în seamă… Dezbaterile recente pe plan european au dus la concluzia că ţările din Uniunea Europeană trebuie să facă eforturi mai mari pentru a menţine locuri de muncă în Europa, iar realocarea locurilor de muncă din vestul Europei ar trebui să vină către estul continentului şi nu către China, sau alte ţări din Asia, cum este la modă acum,… Vicepreşedintele PNŢCD la nivel naţional, Marius Popovici, probabil unul dintre românii care a colaborat cel mai bine cu nemţii din postura de vicepreşedinte al CJ Timiş, încearcă să explice cum ar putea România rezolva problema locurilor de muncă.
România se confruntă cu o problemă acută a locurilor de muncă. Cui se datorează acest lucru?
În ultimii 20 de ani eforturile făcute în România pentru atragerea locurilor de muncă au fost minore cu execpţia unor judeţe ca Timiş, Arad, Cluj, Sibiu, Ploieşti, Piteşti sau Constanţa. Din 21,5 milioane de locuitori, cât avea România până la ultimul recensământ, avem doar 4 milioane de oameni în mediul privat, 1,3 milioane în sistemul bugetar, 6 milioane de pensionari şi 8 milioane de asistaţi sociali. Ultimele două categorii sunt o sarcină extrem de dificilă pentru bugetul de stat, de aceea toţi primarii din România trebuie să facă eforturi pentru atragerea locurilor de muncă, în special cei din comunităţile unde problema infrastructurii este rezolvată.
Ce ar putea să facă românii plecaţi dincolo pentru a ne aduce noi locuri de muncă?
În Germania trăiesc peste jumătate de milion de români. Unii dintre aceştia au funcţii politice şi administrative importante. Aceste persoane ar trebui să fie partnerii de dialog pentru primarii din Banat şi Ardeal, cărora să le fie prezentată problema economică şi umană a ţării, într-un moment în care în Germania există peste un milion de posturi libere. Atragerea de investitori europeni şi a noi locuri de muncă în România trebuie să fie făcută şi de către cei plecaţi la muncă în Italia, Spania, sau Franţa. Ei trebuie să prezinte oportunităţile din România, indiferent dacă sunt oameni cu studii superioare sau simpli angajaţi. A venit momentul ca România să devină un puternic magnet pentru firmele vest-europene, pentru că aici există toate coordonatele economice favorabile.
Ce le putem oferi?
Într-o ţară ca România salariile sunt mici, mediul economic este prietenos, avem munictori harnici. România are un alt mare avantaj. Avem o logistică şi o infrastructură mult mai favorabile decât cele existente în China sau alte ţări asiatice. Nu o spun eu, ci profesorul Anton Kathrein, ce are un sediu de producţie cu patru hale în Timişoara. Acesta a adus zilele trecute o veste extrem de bună, România a vândut pe piaţa americană obligaţiuni de 1,5 miliarde de dolari, deşi cererea de obligaţiuni româneşti a fost de aproape 7 miliarde de dolari.
Cum stăm la nivel european?
Poziţia României în UE este exclentă. Îndatorirea publică a României este cea mai mică din cadrul UE, cam 1.000 de euro pe persoană. Multe ţări din vestul Europei au o îndatorire de 10.000 până la 30.000 de euro pe persoană. Timişul este judeţulcu cel mai mic şomaj din Europa – 2%.
Acest lucru nu-i poate speria pe investitori?
Nu, şomajul mic din Timiş nu trebuie să-i sperie pe investitorii străini. În mediul rural cam 20-30 de procente sunt persoane neînregistrate la AJOFM. Funcţionarii publici din România pot fi însă o problemă. Avem cam mulţi – 1,3 milioane. În comparaţie, Germania are 1,8 milioane de funcţionari publici, dar la o populaţie de 82 de milioane de locuitori.
