În perioada 23 -24 mai, la Timişoara, a avut loc Conferinţa naţională „Abordarea integrată a bolii Parkinson”, sub egida Societăţii de Neurologie din România.
Cu acest prilej s-a decis că este o necesitate înfiinţarea Registrului Naţional al Bolii Parkinson – instrument esenţial în procesul de evaluare a dinamicii acestei teribile maladii şi crearea unor echipe interdisciplinare în managementul bolii, formate din neurolog-medic de familie-medic geriatru-medic reabilitare medicală-nutriţionist şi psihiatru.
Alte teme în dezbatere au fost: strategii eficiente în lupta cu provocările zilnice ale bolii Parkinson, dieta corectă a pacientului cu boala Parkinson, strategii pentru un somn sănătos, provocările specifice ale îngrijirii pacientului cu boala Parkinson, cum discutăm despre boala Parkinson, cum adaptăm locuinţa la nevoile persoanei cu boala Parkinson sau cum urmărim evoluţia zilnică a pacientului cu boala Parkinson. Boala Parkinson, asa cum au stabilit în anul 1960 savanţii When Ehringer şi Hornykiewic, este dereglarea creierului cauzată de distrugerea sau degenerescenţa neuronilor care produc dopamina (substanţa neurotransmitătoare, responsabilă cu capacitatea organismului de a-şi controla mişcările. În boala Parkinson, nivelul dopaminei din creier scade cu circa 20% faţă de valorile normale, principala arie afectată fiind situată profund, în substanţa cerebrală aşa numita “substantia nigra” (substanţa neagră). Dopamina acţionează ca un mesager chimic care trimite semnale sinapselor neuronilor, jucând un rol important în controlul mişcărilor şi echilibrului. În lipsa dopaminei semnalele sunt blocate şi astfel nu se mai poate face controlul mişcărilor. Majoritatea cazurilor de boala Parkinson sunt sporadice, ocazional boala regăsindu-se în aceaşi familii. Boala Parkinson este o afecţiune neurologică frecventă, cu o prevalenţă de 1 la 1.000 persoane, putând ajunge la 1 la 200 în populaţia vârstnică. În acest moment există 70.000 de pacienţi cu Parkinson, la nivel naţional.
