Acasă Actualitate Memorialul Revoluției din Timișoara. Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii

Memorialul Revoluției din Timișoara. Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii

237
DISTRIBUIȚI

Asociația Memorialului Revoluției din Timișoara a trimis o scrisoare deschisă către Guvernul României – Ministerului Culturii și Identității Naționale, referitoare la Nota de Fundamentare cu privire la înființarea Muzeului Național al Revoluției anticomuniste.

Prezentăm conținutul întregii scrisori:

”Am luat notă despre inițiativa Ministerului Culturii și Identității Naționale cu  privire la proiectul de act normativ de stabilire a unor măsuri pentru înființarea, organizarea și funcționarea Muzeului Național al Revoluției Române din Decembrie 1989.

Susținem acest demers deoarece este în beneficiul societății civile existența a cât mai multor muzee, memoriale ori alte instituții de acest gen prin care istoria țării noastre să fie adusă cât mai aproape de publicul larg.

Dar cu regret constatăm că prin demersurile inițiate, Ministerul Culturii și Identității Naționale a ignorat cu desăvârșire orice dorință de colaborare, consultare ori documentare pe această temă cu multe din instituțile menționate în nota de fundamentare secțiunea a 2-a, punctul 1.

Pentru informarea corectă a opiniei publice vă aducem la cunoștiință următoarele:

Memorialul Revoluției a acumulat în perioada 1990 – 2000 un volum vast de documente scrise, audio, video, foto și numeroase artefacte. În afară de baza de date, patrimoniul asociației este completat de cele 13 monumente realizate de sculptori renumiți din țară și străinătate. Această muncă a membrilor noștri a fost recunoscută de guvernul României și de parlament în anul 2000, Memorialul Revoluției fiind declarat obiectiv de interes național, patrimoniul fiind exclusiv al asociației și pus în valoare conform statutului!

Obiectivul principal și major al asociației noastre a fost, este și  va rămâne acela al aflării adevărului despre decembrie 1989 și cinstirea eroilor noștri.

Adevărul nu poate să îl dețină o singură instituție, indiferent de statutul acesteia!

Referitor la afirmația că aceste informații nu sunt la îndemâna publicului larg, mai ales a tinerelor generații,vă aducem la cunoștință că informarea o realizăm pe mai multe căi:

Spații expoziționale care au fost vizitate de zeci de mii de vizitatori din țară și străinătate, doar în 2018 au fost peste 10.000. O modalitate de a implica mai ales tinerii este aceea de a invita şcolile din judeţ şi oraş, mai ales în săptămâna „Școala altfel”, când profesorii sunt mai interesaţi să se mobilizeze şi să iasă cu elevii la muzee. Am hotărât să aducem Revoluţia Română din Decembrie 1989 cât mai aproape de generaţia actuală şi am demarat proiecte de parteneriat cu diferite instituţii de învăţământ, printre care Inspectoratul Şcolar din judeţul Timiş, Casa Corpului Didactic, Universitatea de Vest, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” şi Catedra de Limba şi Literatura română de la Szeged.

Expoziții itinerante realizate de noi au fost prezente atât pe plan local, cât și național și internațional. Amintim aici doar câteva: Expoziţia itinerantă de fotografii a fost vernisată şi  în ţară: la Teatrul Naţional din Târgu Mureş (2003), la Muzeul Naţional de Istorie (2004) şi la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (2006), la Braşov, la Jimbolia (2005 şi 2010), la Lugoj (2005 şi 2010), la Oradea, la Biblioteca Universitară din Cluj-Napoca, la Arad (2006), la Sânnicolau Mare (2010 şi 2013), la Făget (2011), la Caransebeş (2011 şi 2013), la Reşiţa (2011), la Comloşu Mic (2011) şi la Buziaş (2011).

Referitor la participările noastre pe plan extern, amintim cele mai importante vernisaje internaţionale: Vârşeţ / Serbia (2003), Sopron / Ungaria (2003), Jena / Germania (Universitatea „Friedrich Schiller“, 2004), Gera / Germania  (Primărie, 2004), Teistungen / Germania (Grenzlandmuseum Eichsfeld, 2004), Mannheim / Germania („SăptămânaEuropei”, 2005), Erfurt / Germania (Parlamentul landului Thüringen, 2005/2006), Viena / Austria (Institutul Cultural Român, 2009), Berlin / Germania (Institutul Cultural Român, 2009), München / Germania („Zilele Culturii Române”, 2009), Hamburg / Germania (2009), Praga / Cehia (simpozion organizat de Radio „Europa Liberă”, 2009), Leipzig / Germania  (Simpozionul Dictatura SED-ului – 20 de ani. Restituire – Un bilanţ, 2010), Varşovia / Polonia (Institutul Memoriei, 2010), Budapesta / Ungaria (Institutul Cultural Român, 2011), Berlin / Germania (Institutul Cultural Român, 2011), Ariola / Italia (Institutul de Instrucţie Superioară „Alessandro Lombardi”, 2013), Micherechi şi Szeged / Ungaria (2013), Veneţia / Italia (2014), Karslsruhe / Germania (Cercul de Prietenie Karlsruhe-Timişoara, 2014), Roma / Italia (2014) şi Gyula / Ungaria (2014), Viena / Austria – decernare de medalii și diplome pentru umanitarism și solidaritate, 29 iunie 2015, Krzyzowa/Kreisau / Polonia – a XV-a ediție a Seminarului Memorialelor din spațiul Est-Vest European de la (29.03-1.04 2017).

Activitatea de cercetare și editare de cărți. Au văzut lumina tiparului peste 45 de volume, 22 de numere din revista noastră, albume, pliante și broșuri. Toate cărțile au fost distribuite gratuit la Biblioteca Națională a României, la toate bibliotecile județene, universități și alte instituții interesate. Amintim câteva din ele: Procesul de la Timişoara, vol. I-IX (2004-2010); Procesul lui Nicu Ceauşescu, vol. I (coordonator Gino Rado, 2010), Jurnalişti, Eroi, Terorişti (autor Lucian-Vasile Szabo, 2009); Panică la Cotroceni (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010); O Revoluţie, un Memorial (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010); Mass-media, represiune şi libertate (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010); Atentat împotriva Revoluţiei Române (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2010).

Din 2011 avem propria noastră editură, sub egida căreia au văzut lumina tiparului: buletinele ştiinţifice apărute începând cu acest an, precum şi ediţiile în limba engleză şi germană ale buletinelor ştiinţifice, o sinteză a celor mai interesante articole din ediţiile în limba română (2013-2014); Procesul lui Nicu Ceauşescu, vol. II(coordonator Gino Rado, 2011); Decembrie, stare de urgenţă (coordonator Lucian-Vasile Szabo, 2011); Lugoj, Decembrie 1989 (coordonator Gino Rado, 2011); Candelă împotriva timpului (autori Titus Suciu şi Vasile Bogdan, 2011); Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea Revoluţiei Române din 1989. Timişoara – Decembrie 1989 (coordonator GinoRado, 2011); Victimele Revoluţiei. Timişoara – 1989 (coordonatorRomeo Bălan, 2011); Sindromul Timişoara 1989 (autor Lucian-Vasile Szabo, 2013); Procesul de la Timişoara: audierea în cadrul urmăririi penale a celor 21+4 inculpaţi (coordonator Gino Rado, 2013); Revoluţia din 1989 în spitalele timişorene (autor Lucian-Vasile Szabo, 2014); Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989: volumul I – Cronologia şi victimele Revoluţiei (coordonator Lucian Ionică, 2014) şi volumul II – Documente ale Revoluţiei (coordonatori Romeo Bălan şi Gino Rado, 2014) şi albumul de fotografiial arhitectului Mihai Botescu, Timişoara, oraşul libertăţii româneşti (2014).

Activitatea noastră de cercetare, patronată de Centrul Naţional de Cercetare, Documentare şi Informare Publică despre Revoluţia Română din Decembrie 1989, a implicat şi organizarea unor simpozioane ştiinţifice la 7, 10, 15, 20, 22 şi 25 de ani de la căderea comunismului, precum şi a unor întâlniri mai restrânse, în decembrie, cu prilejul comemorării Revoluţiei, temele atinse fiind, desigur, comunismul şi Revoluţia.

Prin cele arătate mai sus considerăm că afirmațiile din nota de fundamentare nu sunt corect expuse. Atât despre proiectul hotărârii de guvern din aprilie 2019 cu privire la înființarea muzeului, cât și despre actualul proiect normativ am aflat doar întâmplător din mass-media. Nu au existat niciun fel de consultări, nici cel puțin o informare minimală între instituții.

În încheiere pentru a arăta adevărata stare de fapt trebuie să amintim că în acest an aniversar primii bani proveniți din subvenția anuală acordată prin bugetul de stat pe anul 2019 (suma este aproape simbolică)  au venit doar la sfârșitul lunii iunie 2019, această sumă reprezentând decontul lunii mai, lunile ianuarie-aprilie (cu excepția a 3 zile) nefiind decontate.

Asociația Memorialul Revoluției va continua activitățile statutare de cinstire a victimelor și eroilor care au luptat împotriva comunismului, munca de documentare, cercetare și informare publică, și ne exprimăm disponibilitatea de a colabora cu instituțiile specializate pentru ca adevărul despre istoria noastră recentă să ajungă cât mai ușor la publicul larg” -explică Gino Radu, vicepreședinte și director executive în cadrul Asociației Memorialul Revoluției din Timișoara, în scrisoarea deschisă din data de 13 septembrie 2019.

Comentarii

comentarii