Acasă Actualitate Mesaj către politicieni de la elevii din Timiș, în ajun de Crăciun:...

Mesaj către politicieni de la elevii din Timiș, în ajun de Crăciun: ”Puneți educația pe primul loc!”

186
DISTRIBUIȚI

Asociația Elevilor din Timiș atrage atenția chiar în ajunul Crăciunului 2021 că pentru majoritatea copiilor din județul Timiș și bineînțeles din întreaga țară, sărbătorile nu sunt la fel de frumoase așa cum politicienii și guvernanții aleg să le prezinte, iar problemele elevilor rămân de la an la an aceleași fără să fie rezolvate.

Marile dificultăți cu care se confruntă elevii din mediul rural influențează automat sistemul de învățământ din România de aceea Asociația Elevilor din Timiș a făcut o „radiografie” a celor mai importante probleme ale copiilor din mediul rural.

Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice  sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial, astfel termenul de analfabetism funcțional a devenit tot mai popular în ultimii ani în România.

Singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional sunt cele ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), făcute în urma testelor PISA (Program for International Student Assessment). Acestea arată că eşantioanele de elevi români testate o dată la 3 ani au performanţe mai slabe decât elevii din alte ţări din U.E, iar rata analfabetismului funcţional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 şi 45%.

Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea materiei pe care trebuie să o învețe. Astfel că „analfabeții funcțional” sunt rezultatul unui sistem de învățământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica. Cel puțin 45% dintre elevii din România nu reușesc să depășească un nivel minim de alfabetizare funcțională. Însă oare câți din ceilalți 55% se descurcă la școală fără meditații private?

În 2020, 275.000 de copii români cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ. De asemenea în același an, 1.582.000 de copii din România (36,3%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Elevii din mediul rural, nu beneficiază de un învățământ de calitate, își pierd interesul pentru educație fapt ce îi aduce în pragul abandonului școlar.

Rata abandonului școlar din România este de aproximativ 15% (mult peste media de aproximativ 10% a UE) .Majoritatea elevilor care abandonează școala o fac înaintea vârstei de 15 ani și înainte de a atinge un nivel de alfabetizare funcțională. Având în vedere faptul că procentul de elevi identificați de PISA ca fiind analfabeți funcționali este reprezentativ pentru aproximativ 85% din copiii de 15 ani din România atunci nivelul analfabetismului funcțional este mai ridicat decât cel sesizat inițial.

Educația românească suferă, iar pandemia de coronavirus nu face decât să înrăutățească situația, potrivit unei analize realizate de organizația Salvați Copiii România. Analfabetismul funcțional s-a accentuat de când a început criza sanitară, iar abandonul școlar a crescut și el.

Mulți elevi nu se pot adapta la noile sisteme de învățare sau nu au deloc acces la ele, așa că unii dintre ei renunță definitiv la școală. Într-adevăr, elevii pentru care mediul online nu mai avea necunoscute s-au adaptat cel mai ușor la școală… pe tabletă, dar, potrivit cifrelor oficiale, în România, 65.000 de copii au rămas în afara orelor de curs. În afara propriei vieți școlare. Lipsiți de sprijinul familiei și/sau fără mijloace tehnice ca să poată lua parte la lecțiile online, aceștia au abandonat școala.

În România salariul minim brut pe economie este de 2.550 de lei. Venitul minim garantat de către stat este cuprins între 194 și 330 de lei. În contrast cu aceste date, cheltuielile medii lunare ale unei persoane din mediul rural sunt de 1.288 de lei.

Așadar, având în vedere această discrepanță dintre nevoile financiare și veniturile puse la dispoziție, cum este afectată educația și dezvoltarea copiilor din mediul rural, și nu numai?

În urma unui raport efectuat de World Vision cu privire la bunăstarea copiilor din mediul rural în anul 2020, au fost observate o serie de probleme și nereguli cu privire la viața și educația tinerilor.

Principala dificultate a elevilor din mediul rural este asigurarea resurselor materiale de către familie pentru accesul la educație.

Din cauza distanței dintre gospodării și școli, 17% dintre copii parcurg cel puțin 8 kilometri zilnic pentru a putea învăța. De asemenea, 2 din 3 elevi, din lipsa transportului, sunt nevoiți să meargă pe jos aceste distanțe. Un detaliu alarmant este faptul că grupa de vârstă ce se deplasează cel mai mult în acest mod este reprezentată de preșcolari, 77%. Din păcate acest lucru nu afectează doar educația copiilor, ci este și un atentat asupra siguranței lor.

Asigurarea transportului nu este însă singurul deficit material al familiilor sărace. Achiziționarea rechizitelor necesare desfășurării cursurilor reprezintă o problemă la fel de mare. 25% dintre tineri nu au acces la rechizite școlare suficiente. Îngrijorător este însă faptul că trendul este unul negativ, situația din prezent fiind mai gravă decât în anul 2018 când doar 15% din elevii din mediul rural declarau că nu au destule materiale necesare desfășurării cursurilor.

Spre a-și putea asigura resursele necesare, 80% dintre elevi, de la copii de grădiniță până la tinerii de liceu, sunt nevoiți să ajute în gospodărie, pentru a elibera puțin din programul părinților.  Astfel, 76% dintre aceștia muncesc 1-2 ore pe zi, 20% 3-4 ore, iar 4% lucrează peste 5 ore. Acest stil de viață dăunează atât rezultatelor școlare ale elevilor, viziunii lor asupra școlii, cât și sănătății mintale a acestora.

Pe lângă deficitul de resurse materiale, elevii din mediul rural nu primesc destul suport emoțional și intelectual din partea familiei. În medie, 1 din 4 copii nu știe și nu este ajutat să-și facă temele.  Potrivit studiilor, atunci când părinții devin mai activi în educația copiilor lor, perspectivele lor de creștere, dezvoltare și realizare se îmbunătățesc.

Cauza neimplicării părinților în viața școlară a copiilor este o combinație dintre lipsa de cunoștințe, ca urmare educației precare, și lipsa de timp, ca urmare a muncii în exces pentru asigurarea unui venit. Astfel putem observa că și problema socială a lipsei de suport emoțional și intelectual se poate rezuma ca o urmare a problemelor materiale.

Din păcate, lipsa condițiilor necesare educației duce de multe ori la abandon școlar, în momentul în care copilul este apt pentru muncă, în jurul vârstei de 15-16 ani. 21% dintre elevii aceștia au renunțat la școală. Motivele principale ale abandonului școlar după clasa a VIII-a sunt rezultatele slabe și imposibilitatea părinților de a îi susține pe copiii lor la un liceu. Cel de-al doilea factor ce stimulează elevii să abandoneze școala este faptul ca aceștia preferă să lucreze pentru a obține un profit, fie pentru a-și ajuta familia.

Pentru a preveni aceste situații, familiile încearcă din răsputeri să facă rost de un venit care să includă cheltuielile necesare educației copiilor. Sursa principală de sprijin financiar a acestor familii este reprezentată de ONG-uri sau asociați(71%), urmată de rude și prieteni(40%), pe ultimul loc aflându-se ajutorul primit de la primării(29%), implicit de la stat. Această statistică expune tristul fapt că statul român nu reușește să ofere ajutor familiilor în nevoie. Astfel, acesta este un factor definitoriu și decisiv în lipsa accesului la educație al copiilor.

”În momentul de față ne aflăm într-un cerc vicios de continuă perpetuare a lipsei de educație a cetățenilor, situație din care este imposibil de ieșit în lipsa implicării guvernanților și a politicienilor statului român de aceea credem că este momentul ca autoritățile care pot contribui la dezvoltarea învățământului românesc (de la primării, la consiliile județene și la Ministerul Educației) să pună educația pe primul loc!”, încheie Asociația Elevilor din Timiș.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

comentarii