Acasă Eveniment Mistreţii devastează culturile agricole

Mistreţii devastează culturile agricole

DISTRIBUIȚI

La Paniova, comuna Ghizela
Zeci de proprietari de terenuri din satul Paniova, comuna Ghizela, judeţul Timiş, au ajuns la disperare din cauza animalelor sălbatice flămânde, care le mănâncă şi le distrug culturile, în primul rând porumbul. De fapt, aceste distrugeri au loc în fiecare an, iar oamenii muncesc degeaba. Pagubele nu le mai recuperează niciodată. Situaţia este foarte complicată, deoarece trebuie să se declanşeze o acţiune foarte dificilă şi birocratică pentru a obţine despăgubire, iar Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Timiş, în calitate de gestionar al sălbăticiunilor, nu prea pare interesată să rezolve problema şi are argumentele ei pentru a se apăra, iar Primăria Ghizela susţine că este neputincioasă.

Muncă în zadar
“Toţi locuitorii din satul Paniova sunt păgubiţi din cauza mistreţilor. Trei sferturi din parcele sunt distruse de animalele sălbatice. Vă rugăm foarte mult să ne ajutaţi să fim despăgubiţi de către filiala de vânătoare, că în fiecare an suntem păgubiţi. Să vină dl. preşedinte Cornel Lera, de la asociaţia de vânătoare, să vadă ce fac animalele lui porumbului nostru. Cum plătim văcarul să ne păzească vacile şi ciobanul, oile, aşa să pună şi ei plasă de sârmă şi paznic în zonele unde sunt culturi ”, se arată în plângerea paniovenilor. Disperarea lor este îndreptăţită, deoarece le sunt distruse culturile an de an şi nu primesc despăgubire niciodată, din cauză că celor în drept nu le pasă deloc. De aceea, păgubiţii vor să pună otravă pe câmp, să moară toate animalele sălbatice, deoarece altă soluţie nu găsesc. Din toată cultura mai rămâne un sfert pentru cultivat. În zona Paniova, 12 scroafe, cu peste 100 de purcei fac prăpăd în tarlalele de porumb şi sunt extrem de rele, atunci când văd oamenii, pentru a-şi apăra “copiii”. “Sunt 12 scroafe cu purcei şi unde ajung fac prăpăd şi nu fug de oameni, chiar ne atacă. Dacă nu am fi avut câinii cu noi, sâmbătă noaptea, ne-ar fi rupt”, s-a plâns Dumitru Paven (foto)  la ZIUA de Vest. Sătenii plătesc pentru un hectar de porumb aproximativ 2.800 de lei de şi nu mai rămân decât cu foarte puţin pentru animalele lor. Din această pricină trebuie să cumpere porumb.

 Biblia spune: dinte pentru dinte
Varianta AVP Timiş este următoarea, la această chestiune: paniovenii păgubiţi trebuie să se adreseze Primăriei Ghizela, de care aparţin, iar primăria va convoca, în 24 de ore, comisia de constatare a pagubelor, formată din reprezentantul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timiş, al Agenţiei de Mediu şi unul de la primărie. AVP Timiş va fi chemată în calitate de gestionar. “Noi nu facem parte din comisie”, a spus Cornel Lera, preşedintele AVP Timiş. Dacă această comisie constată că sunt pagube, atunci e clar că cineva trebuie să plătească, de aceea, chestiunea aici se complică şi devine periculoasă. Cornel Lera s-a scos din ecuaţie, prin câteva explicaţii: “Eu, ca gestionar, am făcut tot ce scrie în contract, în sensul că am tot planul de recoltă (mistreţi) făcut, ceea ce l-am şi făcut, adică am asigurat hrană la vânat cât cere contractul, am făcut vânători în zonă, când am fost solicitat etc. Aşadar, dacă eu, ca gestionar, am realizat toate astea, eu, ca gestionar, nu voi plăti, ci Ministerul Agriculturii. Eu întotdeauna am luat măsuri, că ştiu zonele unde atacă mistreţii. Am făcut tot cea am putut, dar oamenii au obligaţia să îşi păzească culturile. Nu se poate să stea numai vânătorii să facă pază”, a declarat Cornel Lera.
Varianta Primăriei Ghizela: “Noi avem probleme cu mistreţii, an de an. Vin şi iau lanul de la un capăt la altul, imediat după semănat. Parcă ştiu unde e semănat. Au fost de la filială, au fost comisii şi nu au ce să facă. Şi acuma i-am anunţat. Spun că fiecare cetăţean să îşi păzească culturile. E ultimul răspuns care ni l-au dat”, a declarat Dan Cenuşă, viceprimarul Primăriei Ghizela. “În Biblie se spune că cine face pagubă acela trebuie să şi plătească!”, ameninţă paniovenii păgubiţi. Anul acesta, deja, culturile sunt distruse. Oamenii aşteaptă, neputincioşi, anul viitor, să le fie iarăşi distruse, iar ei să muncească în zadar, iar autorităţile în drept să nu facă nimic să îi ajute. C-aşa-i românul…

Comentarii

comentarii